de Horatiu ARDELEAN

Banatul a reprezentat de sute de ani un model de convieţuire interetnică pentru toate zonele ţării. Cel mai recent studiu socio-antropologic descoperă amănunte surprinzătoare despre bănăţenii de astăzi şi "viniturile" din alte zone ale ţării. Surprinzător, ierarhiile stabilite cu mult timp în urmă, par să se fi răsturnat în ultimii ani iar felul în care bănăţenii îi privesc pe ardeleni, moldoveni, olteni sau munteni a suferit şi el modificări.

Schimbări de mentalitate

Timp de două luni, 40 de studenţi de la Catedra de sociologie - antropologie a Facultăţii de Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii de Vest, împreună cu Centrul de Asistenţă Rurală au lucrat la un proiect coordonat de lectorul universitar Dan Lucheş şi de asistentul universitar Melinda Dincă, privitor la problematica proprietăţii pământului şi a identităţii sociale. În cadrul acestui proiect, au fost chestionate 1.070 de persoane din 22 de comune din judeţul Timiş, care au reuşit să contureze noile orientări ale bănăţenilor din mediul rural vizavi de persoanele alături de care convieţuiesc şi de schimbările de mentalitate survenite pe parcursul perioadei de tranziţie.

Nemulţumiţi

Conform studiului, 25,1% dintre bănăţeni sunt nemulţumiţi de starea deplorabilă a drumurilor, 15,4% de reţeaua de gaz, iar 14,1% de alimentarea cu apă a localităţilor, cifre care ar trebui să dea de gândit atât Consiliului Judeţean, cât şi Prefecturii timişene. Surprinzător, deşi alegerile locale s-au încheiat de curând, bănăţenii ar schimba deja noua administraţie a localităţilor din mediul rural. "Cei mai mulţi s-au exprimat pentru schimbarea aparatului tehnic al primăriilor, schimbarea comportamentului funcţionarilor publici şi, nu în ultimul rând, ar fi interesaţi să schimbe statutul administrativ al localităţii. Majoritatea au spus că ar face orice să transforme localitatea din comună în oraş", spune Dan Lucheş, coordonatorul de proiect.

Identitate precisă

Cu toate nemulţumirile legate de pământ şi de administraţia locală, 95% dintre bănăţeni se consideră ca făcând parte din clasa de mijloc a societăţii. Pe o scală de la 1 la 10 de apreciere a propriei averi, bănăţenii se consideră ca fiind mai puţin săraci decât persoanele din alte zone geografice ale ţării. În judeţul Timiş, doar 5% dintre persoane s-au declarat ca fiind sărace faţă de media de 15% pe ţară. Şi la polul opus bănăţenii stau mai bine. Se consideră bogaţi 4,03% dintre aceştia, faţă de 3,6% - media pe ţară. Studiul mai relevă şi faptul că bănăţenii se simt foarte ataşaţi de familie, de gospodărie, de religie şi de regiunea în care locuiesc. Sunt mândrii că sunt bănăţeni şi îşi iubesc satul în care s-au născut.

Rromii, ca ţiganii

Fără a fi atribute impuse de chestionarul sociologic, 80% dintre bănăţeni se consideră foarte deschişi faţă de ceilalţi, buni, harnici, muncitori, gospodari şi cinstiţi. Dintre naţionalităţile conlocuitoare, imaginea cea mai bună o au nemţii. Germanii sunt văzuţi de bănăţeni ca fiind buni, corecţi, harnici, dar şi... reci.14% dintre bănăţeni cred că maghiarii sunt buni, harnici, gospodari, alţi 14% îi consideră răi.12% dintre bănăţeni îi consideră pe sârbi buni, harnici, prietenoşi, iar alţi 12%, răi. Evreii au, şi ei, o "firmă" bună. 13% dintre bănăţeni spun despre ei că sunt buni, religioşi şi... comercianţi. Bănăţenii îi privesc cu cea mai mare suspiciune pe rromi: 15% îi consideră hoţi, 10% leneşi şi puturoşi, iar 8%, răi.

Ardelenii, în frunte

Persoanele intervievate au definit, în câteva cuvinte, principalele atribute ale fiecărui grup regional care convieţuieşte alături de bănăţeni. Cei mai iubiţi de către bănăţeni sunt ardelenii. Ei sunt "buni, harnici, muncitori, de treabă, calmi şi deştepţi". Chiar dacă nu se bucură de o popularitate pe măsură, oltenii sunt "buni, harnici, guralivi, iuţi şi... răi". Muntenii sunt consideraţi "buni şi harnici". Cei mai impopulari sunt moldovenii, cărora li se atribuie cele mai multe trăsături negative: pentru 4% dintre bănăţeni, ei sunt "puturoşi, pentru 3% - săraci, răi şi beţivi". Cu toate acestea, 9% dintre bănăţeni cred că moldoveni pot fi buni, harnici şi muncitori.

Migraţii surpriză

Campionii "imigraţiei" spre Banat sunt românii din nord-vestul ţării. Dacă, în anii '70, bănăţenii s-au confruntat cu o adevărată migraţie a moldovenilor în zonă, acum, lucrurile par a se fi schimbat. Majoritatea "viniturilor" din satele bănăţene provin din judeţul Maramureş (18,3%), Satu Mare (5,9%), Bihor (7,7%) şi Bistriţa Năsăud (3,7%), ceea ce însumează 35,6% din totalul imigranţilor. O altă zonă de imigraţie o reprezintă judeţele învecinate. O bună parte dintre bănăţenii "adoptaţi" au venit din Hunedoara (12,8%) sau Caraş Severin (8,8%). Moldovenii, altădată subiect predilect de bancuri pentru bănăţenii neaoşi, nu se mai înghesuie să vină în Banat. 5,1% dintre "imigranţi" vin din judeţul Neamţ, 4,4% din Botoşani, 4% din Suceava şi doar 3,3% din Iaşi. 3,7% dintre cei stabiliţi în Banat provin din judeţul Mehedinţi. Rezultatele acestui studiu au fost trimise Direcţiei Judeţene de Statistică, Direcţiei Agricole şi Prefecturii. Rămâne de văzut dacă cifrele prezentate, şocante pentru unii, vor avea vreun efect asupra autorităţilor.

"Vrem ca rezultatele cercetărilor noastre să fie o provocare spre dialog, spre identificarea şi soluţionarea problemelor populaţiei din mediul rural"

lector universitar Dan Lucheş, coordonator al proiectului privind Diagnoza sociologică a mediului rural din Timiş

PROPRIETARI, NU COOPERATORI. Sociologii au remarcat faptul că bănăţenii au simţul proprietăţii dezvoltat şi nu agrează formele asociative. În agricultură, de pildă, preferă să-şi lucreze pământul individual. Conform studiului, în momentul de faţă, 78% dintre gospodăriile bănăţenilor au în proprietate sau în folosinţă teren agricol. Dintre acestea, doar 16% au preferat să dea pământul unei asociaţii agricole pentru a fi lucrat, 84% dintre bănăţeni optând pentru a munci pământul pe care îl au în mod individual. Doar 23% dintre bănăţeni ar opta pentru o variantă asociativă şi numai 4% dintre ei şi-ar da pământul în arendă la cineva.