de Petrina CALABALIC

Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Uranus, Saturn, Neptun, Pluto şi,
undeva, departe... Sedna. Celor nouă zeităţi romane de pe bolta cerească li
s-a alăturat zeiţa inuită a mărilor. Este vorba, desigur, despre ceea ce
specialiştii NASA afirmă că ar putea fi cea de-a zecea planetă a sistemului
solar. Descoperirea a fost anunţată luni, 15 martie 2004.

 

Primele măsurători

Autorul senzaţionalei descoperiri este dr. Michael Brown, coordonatorul unei echipe de astronomi de la Institutul de Tehnologie din California. Sedna, sau 2003 VB12, cum a fost denumită iniţial, este cel mai îndepărtat corp ceresc descoperit până acum care orbitează în jurul Soarelui. Este de trei ori mai departe de acesta decât planeta Pluto, distanţa dintre Sedna şi Soare fiind de 17 miliarde de kilometri. Diametrul Sednei nu a fost determinat cu precizie, însă se estimează că ar fi undeva între 1.180 km şi 2.360 km. Oricum, este mai mică decât Luna, care măsoară în diametru 3.476 km.

Vizitele Sednei

Cea de-a zecea planetă se află în cea mai rece zonă a sistemului solar, unde temperaturile nu depăşesc niciodată - 240 de grade Celsius. În comparaţie cu distanţele la care ajunge parcurgându-şi orbita eliptică, Sedna se află acum foarte aproape de Soare. Cel mai îndepărtat punct pe care îl atinge planeta se află la 130 de miliarde de kilometri de Soare (de 900 de ori distanţa dintre Pământ şi Soare). În următorii 72 de ani, Sedna se va apropia din ce în ce mai mult, după care îşi va relua călătoria de 10.500 de ani în jurul Soarelui. "Ultima dată când Sedna a fost atât de aproape de Soare, Pământul abia ieşea din ultima epocă glaciară; la următoarea reîntoarcere, din nou, Pământul de azi va fi un loc total diferit", a concluzionat dr. Mike Brown.

ROŞIE, CA MARTE. Sedna a fost descoperită folosind unul dintre telescoapele gigant de pe Muntele Palomar, în noiembrie, anul trecut, însă dr. Mike Brown nu era convins că este vorba despre o planetă adevărată. Sedna pare a fi constituită din rocă şi gheaţă amestecate. Din cauză că mişcarea de rotaţie în jurul propriei axe este destul de lentă, se presupune că planeta ar avea şi un satelit. După Marte, Sedna este cel mai roşu corp ceresc din sistemul solar şi al doilea ca mărime reperat de cercetători după 1930, anul în care a fost descoperit Pluto.

PLANETĂ SAU NU? Descoperirea Sednei a readus în actualitate întrebarea ce este, de fapt, o planetă. Există astronomi care susţin că nici măcar Pluto nu ar trebui enumerat printre planetele sistemului solar, fiind unul din corpurile planetare ale Centurii Kuiper, care orbitează după Neptun, în regiunile îndepărtate ale sistemului solar. Sunt cunoscute mai mult de 400 de astfel de corpuri cereşti. În ultimii ani, cercetările astronomice au scos la iveală şi câteva obiecte destul de mari: 2002 - Quaoar, 1.200 km diametru, 2001 - Ixion, 1.065 km, 2000 - Varuna, 900 km. Cel mai recent a fost descoperit anul acesta, în februarie. Are diametrul de 1.800 km şi a fost înregistrat cu numele 2004 DW.