Se consumă la fiecare meci, trăiește la intensitate maximă fiecare fază și se agață de fiecare balon ca și cum ar fi în joc Cupa Campionilor sau o promovare. Când i s-a propus să preia echipa CFR Cluj, managerii i-au fixat ca obiectiv clasarea pe podium. Încăpățânat, Aurel Șunda le-a spus că nu se apucă de treabă dacă nu țintește promovarea. Pentru el, întodeauna în viață, locurile doi și trei sunt ale învinșilor.
Întoarcerea
"Nici unde însă nu-i mai bine ca acasă, la Timișoara", mărturisește tehnicianul care a antrenat, pe rând, UMT, Poli Timișoara, Reșița, Alba Iulia, Zlatna și CFR Cluj. Meseria l-a ținut mai mereu departe de ai săi. "În cei 30 de ani pe care i-am petrecut pe gazon, nu cred că am stat zece ani cu ai mei, acasă. Ajung la Timișoara doar o zi pe săptămână, și asta nu se întâmplă mereu", povestește Aurel Șunda, omul care a reușit ca antrenor să promoveze de cinci ori în divizia A cu echipe diferite. În tot acest timp, soția Mariana, cele două fete, Alexandra (15 ani) și Viviana (21 de ani) și mama antrenorului Aurel Șunda se consumă în fața televizorului, acasă, ținându-i pumnii.
Vecinii știu când se dă gol
În timpul meciurilor, fiecare membru al familiei stă în camera lui și se roagă. Cu privirea la icoane, mai aruncă o ocheadă și la televizor. În momentul când echipa lui Șunda marchează, fetele sar în sus de bucurie, aleargă până în holul casei, se îmbrățișează și fac galerie. "Toți vecinii află că s-a dat gol, după larma din casă", se amuză Șunda. Adevărul e că, în sânul familiei, antrenorul de la CFR Cluj este un răsfățat. Înconjurat de patru femei, Aurel este tratat regește de fiecare dată când ajunge acasă. "Deși nu sunt un gurmand, încă de pe drum îmi sun soția și îi spun ce să gătească. Eu sunt antitalent la gătit. Singurul lucru pe care îl fac cu cea mai mare plăcere sunt micii pregătiți de mine, la grătar", mărturisește Șunda. "De obicei, când Relu vine acasă, îi pregătesc tot ceea ce nu se face la restaurant, în principal mâncare machedonească", spune Mariana Șunda, soția antrenorului timișorean.
Bagajul la ușă
Meseria de antrenor, pentru Aurel Șunda înseamnă renunțări și sacrificii. "Toată viața mea am fost pe drum. Bagajul mă așteaptă întodeauna la ușă. Ar trebui să fiu bucuros că Timișoara nu e așa departe de Cluj. Cu mașina fac vreo 5-6 ore. În ultimele două luni, am făcut 14.000 de kilometri. Așa e când ești departe de casă" - spune antrenorul CFR Cluj. Din fericire, peste tot a întâlnit oameni deosebiți. "Așa-i în Banat și Ardeal. Când am promovat cu Alba Iulia, cei de acolo au pus la stadion un banner: <<Șunda nu uita, Alba este casa ta>>. De-atunci, lucrurile s-au schimbat, iar eu nu port ranchiună celor care mi-au întors spatele. Pe cei de la Alba i-am iertat. Drept dovadă, după promovarea cu CFR Cluj, președintele și oameni din conducerea Unirii Alba Iulia m-au sunat să mă felicite. Asta e viața, eu am niște principii de la care nu vreau să abdic", adaugă Șunda.
Merge mai departe
Antrenorul timișorean, inginer de meserie, a obținut de curând categoria I și licență A într-ale antrenoratului. "Mai trebuie să obțin licența Profi și voi putea să antrenez oriunde în lume. Nu vă ascund faptul că, la fel ca orice antrenor, aș vrea ca într-o zi să antrenez o echipă de top din România sau, de ce nu, din străinătate", mărturisește Aurel Șunda. Pe lângă satisfacțiile profesionale, cea mai mare bucurie a antrenorului timișorean sunt fetele din familie: soția Mariana, manager la o firmă care comercializează piese auto, și cele două fete, Alexandra, de 15 ani și Viviana, 21 de ani, studentă la facultatea de informatică, în anul II. "Ele mă răsfață tot timpul când suntem împreună chiar dacă acest lucru se întâmplă foarte rar. Anul trecut am fost împreună o săptămână în vacanță la mare. În rest, îmi țin pumnii la fiecare meci chiar dacă, uneori, uită de mâncarea din cuptor sau de pe aragaz și aceasta se arde. Nu-i nimic, accidente casnice se mai întâmplă. Important este ca echipa mea să câștige" spune unul dintre cei mai populari antrenori din Banat, Aurel Șunda.