Potrivit unor studii de ultimă oră, la nivel european, 45% din populaţie sforăie. 25% dintre persoanele afectate suferă de sforăit cronic, fapt care nu rămâne fără urmări: multe cupluri au divorţat din cauză că unul dintre parteneri sforăie, în timp ce altele au mari probleme sociale.

Pornind de la aceste date îngrijorătoare, cineva s-a gândit să facă ceva pentru îmbunătăţirea vieţii celor care suferă de... boala cu pricina.

Ani de zile, timişoreanul Mihai Şămanţu, în vârstă de 69 de ani, a fost terorizat de vecini pentru neplăcutul motiv că sforăie de se cutremură pereţii. Acesta susţine că, seară de seară, vecinii bat cu o furie de nedescris în plafon, în pereţii laterali ai camerei şi în calorifer. "Mă trezesc de 3-4 ori pe noapte. Nici nu adorm bine că încep bubuielile. Sunt terorizat", spune bătrânul. Între el şi vecini a izbucnit la un moment dat o situaţie conflictuală pe care nici măcar poliţia nu a reuşit să o aplaneze. Reclamaţii au curs cu duiumul şi din partea bătrânului, şi din partea vecinilor, însă nimeni nu a fost amendat conform Legii 61/1991 privind tulburarea ordinii şi liniştii publice. În cele din urmă, vecinii i-au sugerat bătrânului să se mute în alt bloc. Cum acest lucru nu a fost posibil, cele două părţi au trebuit să se suporte reciproc în continuare.

Problema lui Mihai Şămanţu nu este însă atât una juridică, cât una medicală. În fiecare an, la Clinica ORL din cadrul Spitalului Municipal din Timişoara, se operează aproximativ 50 de pacienţi care sforăie. "Cazurile grave trebuie internate. Mulţi pacienţi se jenează să spună că au venit la doctor pentru că sforăie, însă, în cele din urmă, o fac. Vorbesc deschis despre afecţiunea lor şi de mare ajutor le sunt persoanele din familie care pot da detalii despre forma de manifestare a acestei boli", explică dr. Nicolae Balica, medic ORL-ist.

Oreliştii recomandă ca atunci când există o cauză mecanică a obstrucţiei nazale să se intervină chirurgical. Printre metodele chirurgicale de ultimă oră se numără şi uvuloplastia cu laser. Această metodă opreşte sforăitul la majoritatea pacienţilor. Uvuloplastia implică îndepărtarea ţesutului în exces de la nivelul palatului moale sau al omuşorului, cu ajutorul laserului. Procedura se desfăşoară sub anestezie locală şi durează o jumătate de oră.

Timişoreanca Emanuela Poneţchi, absolventă a facultăţii de stomatologie a UMF în anul 1999, s-a stabilit în urmă cu patru ani în Belgia, la Gent. Pentru a putea profesa, a trebuit să-şi echivaleze diploma urmând acolo cursurile facultăţii de stomatologie corespunzătoare anilor 4 şi 5. În cele din urmă, dr. Miche de Meyer i-a propus să lucreze împreună la un proiect care a prins contur în acest an: EDESA, o asociaţie europeană care cercetează şi oferă soluţii bolnavilor ce sforăie sau prezintă apnee (întreruperea respiraţiei) în timpul somnului. "De regulă, pacienţilor care suferă din cauza sforăitului, li se oferă, ca unică soluţie, tubul de oxigen. Ei dorm cu o mască ataşată la tubul de oxigen", spune Emanuela Poneţchi.

Pentru rezolvarea problemelor datorate sforăitului, medicii americani au inventat un aparat denumit TAP. Preluată şi de belgieni, invenţia se aplică pe arcadele dentare superioare şi inferioare, însă este foarte important ca pacienţii să aibă suficienţi dinţi pentru ca aparatul să poată fi fixat. Împreună cu dr. Miche de Meyer şi cu un tehnician dentar, Emanuela Poneţchi a creat un nou dispozitiv, aflat în fază experimentală, prin care încearcă să ofere o soluţie şi pacienţilor care au prea puţini dinţi pentru a folosi TAP.

"Preţul unui asemenea aparat ajunge la 1.100 euro, din care aproape jumătate este suportat de asigurările de sănătate", spune doctoriţa. Singurul inconvenient este că aparatul trebuie purtat de pacienţi toată viaţa, în special de cei care fac apnee în somn.

Pentru o evaluare cât mai exactă a pacienţilor, medicii belgieni realizează o polisomnografie, adică o serie de înregistrări efectuate pe parcursul unei nopţi pe care pacientul o petrece la spital. "Jumătate dintre pacienţii care ni se adresează sunt însoţiţi de parteneri, ei fiind de fapt şi cei care ne vor spune ulterior dacă tratamentul promovat de noi are efect. Sunt cupluri care dorm separat de ani de zile, chiar de 10-15 ani. Nu vă puteţi imagina ce bucurie puteam citi pe chipul lor atunci când ne spuneau că, după atâţia ani, pot dormi din nou alături", încheie Emanuela Poneţchi.

Bătrânul Mihai Şămanţu, de 69 de ani, doarme cu hârleţul lângă pat pentru a răspunde cu aceeaşi monedă vecinilor care îi bat în pereţi atunci când sforăie

CE ESTE SFORĂITUL? Sforăitul este un zgomot produs la nivelul gurii şi al nasului în timpul somnului, atunci când omul inspiră sau expiră aerul în plămâni. De regulă, sforăitul apare în momentul în care fluxul de aer nu traversează cu uşurinţă căile anatomice existente, ţesuturile moi sau ţesuturile musculare de la acest nivel. În cazul somnului profund, muşchii limbii, ai gâtului şi ai planşeului bucal se relaxează, cauzând îngustarea căilor aeriene superioare. Trecerea aerului prin această îngustare produce sforăitul.

Dr. Miche de Meyer şi dr. Manuela Poneţchi consultă pacienţii cu probleme cauzate de sforăit

• Vârsta. Cu bolnavul este mai bătrân, cu atât muşchii gâtului devin mai flasci, determinând vibraţia şi totodată producerea sforăitului
• Supraponderabilitatea. Ţesuturile gâtului devin mai moi, având tendinţa de a vibra în timpul respiraţiei
• Căile respiratorii superioare îngustate
• Alungirea omuşorului
• Obstrucţia nazală alergică sau deviaţia de sept
• Alcoolul sau tranchilizantele. Acestea afectează sistemul nervos central, cauzând relaxarea extremă a muşchilor
• Dormitul în decubit dorsal (pe spate). Poziţia poate determina căderea limbii în gât, îngustând căile aeriene superioare

Protezele americane sunt adaptate de Miche de Meyer şi Manuela Poneţchi pentru a fi ataşate şi pacienţilor care nu au o dentiţie prea bună

APNEEA ÎN SOMN. Dacă în timpul sforăitului se produc pauze respiratorii, iar pacientul se trezeşte din somn, se poate vorbi de apnee în somn. Această întrerupere a respiraţiei durează cel puţin zece secunde şi se produce în momentul în care muşchii palatului moale, omuşorul sau limba se relaxează. Apneea reduce eliberarea dioxidului de carbon din organism, care se acumulează în proporţii uneori îngrijorătoare. Creierul detectează această creştere a dioxidului de carbon, producând trezirea, care produce redeschiderea căilor aeriene superioare. Apneea se produce de mai multe ori pe noapte, calitatea somnului este foarte slabă, provocând în timpul zilei mahmureală şi oboseală.

ASOCIAŢIA EDESA. European Dental Sleep Medicine Academy (EDESA) a luat fiinţă în luna aprilie a acestui an. Lansarea oficială va avea loc în 5 octombrie 2004, la Praga, atunci când se va organiza şi primul congres european pe tema sforăitului. Asociaţia îşi propune să adune şi să publice informaţii pentru interesaţi de apneea în somn, sforăit şi bruxism (strânsul din dinţi în timpul somnului), să folosească ultimele descoperiri în domeniu şi să găsească cele mai bune metode de diagnostic aplicabile înaintea iniţierii oricărei metode de tratament, să promoveze şi să extindă cercetările şi studiile efectuate în ţările europene unde metodele de tratament ale sforăitului şi apneei nu sunt încă aplicate.