O viaţă de om, Ion Roşa din Giarmata a turnat în bronz diferite obiecte şi statui, basoreliefuri şi figurine care amintesc de perioada comunismului şi de oameni care, într-un fel sau altul, au scris istoria. Spre deosebire de alţi "eroi ai muncii socialiste", Roşa se mândreşte cu lucrările sale şi nu-i reneagă pe cei care i-au servit de model în "epoca de aur".

Cu Stalin, din armată

Ion Roşa a copilărit pe Valea Arieşului, în comuna Poşaga de Jos. A învăţat să ţină dalta în mână de mic, de la un sculptor de biserici din zonă. "Când am plecat la armată, deja ştiam să sculptez. Superiorilor mei atât le-a trebuit. Mi-au pus în mână o revistă rusească cu liderii sovietici şi, numai privind după poze, am făcut basoreliefurile lui Lenin şi Stalin", îşi aminteşte el despre primele lucrări "adevărate", realizate în 1952.

La UMT

Vreme de 30 de ani, Ion Roşa a lucrat apoi într-un singur loc, la UMT. "La începutul anilor '60 ne-am mutat la Ghiroda şi m-am angajat la UMT. Mi s-a dus vestea că-s sculptor. Comenzile şefilor au început să curgă cu nemiluita." Aşa a ajuns să toarne stema judeţului Timiş, pe cea a Timişoarei, cheia oraşului, toate în bronz. La începutul anului 1980, Roşa a realizat statuia lui Aurel Popovici Bănăţeanul. "Statuia, înaltă de trei metri a adus ţării noastre o diplomă de onoare la Geneva. Ceauşescu a fost foarte măgulit. A zis că artişti ai poporului avem şi în Bucureşti, dar cu recunoaştere internaţională, numai la Timişoara. Ăsta să imi facă statuia", povesteşte Roşa. În 1983, timişoreanul a turnat în bronz statuia lui Nicolae Ceauşescu, înaltă de 1,80 m. A lucrat din greu câteva luni bune, vegheat de un securist. "Lucrarea i-a fost trimisă lui Ceauşescu, la Bucureşti. Am auzit că acum, nu de mult, statuia o fost scoasă la licitaţie şi a cumpărat-o craioveanul ăla pentru expoziţie (Dinel Staicu - n.n.)."

Omul cu băţul

Supravegheat de oamenii cu ochi albaştri, Ion Roşa a trebuit să realizeze şi o machetă a UMT-ului, care urma să fie prezentată lui Nicolae Ceauşescu în timpul vizitelor de lucru. "Am fost una dintre puţinele persoane care ştiau când vine Ceauşescu la Timişoara. Îmi spuneau din timp, ca să pot termina machetele", spune Roşa. În timpul vizitelor, Roşa era prezent în apropierea lui Ceauşescu pentru ca să-i dea "băţul ăla lung cu care arăta pe machetă". Artizanul sculpturilor din "Epoca de Aur", mărturiseşte că a avut şi avantaje din faptul că a lucrat pentru fostul dictator.

Între linşaj şi regrete

În decembrie 1989, Ion Roşa a fost la un pas de a fi linşat de revoluţionari. "Mi-au zis că sunt omul lui Ceauşescu şi au sărit pe mine să mă bată. De-abia am scăpat. Mi-a fost frică atunci că or să mă omoare. Când am ajuns acasă, am ars toate fotografiile pe care le aveam făcute împreună cu Elena şi Nicolae Ceauşescu. Acum îmi pare rău", încheie Ion Roşa.

	DINCOLO DE ISTORIE