Renovarea Palatului Cultural din Arad, care adăposteşte Muzeul Judeţean şi Filarmonica de Stat, a început în 1998. Prima etapă a vizat interiorul clădirii şi a fost finanţată de Consiliul Judeţean, care avea în administrare Palatul Cultural, la vremea respectivă. În anul 2000, instituţiile de cultură au trecut în subordinea municipalităţii, iar programul de reparaţii şi consolidări a fost continuat cu fonduri de la bugetul local.

Municipalitatea a prevăzut în bugetele ultimilor patru ani şase miliarde de lei pentru a consolida clădirea, care nu a mai fost inclusă într-un program de reparaţii de la mijlocul secolului trecut. Ultima etapă includea refacerea faţadelor laterale, iar contractul a fost câştigat de firma Tehno Domus din Arad. Lucrările de execuţie au început în august 2003 şi s-au întins pe o perioadă de un an, astfel că în iulie 2004 Primăria a putut recepţiona lucrarea. Pentru această etapă a proiectului de consolidare a clădirii, municipalitatea a achitat 2,9 miliarde de lei.

La nici jumătate de an de la demontarea schelelor, zona arată iar ca un şantier. Asta pentru că trotuarele sunt acoperite cu moloz, iar angajaţii Muzeului Judeţean au fost nevoiţi să pună afişe care avertizează asupra pericolului pe care-l reprezintă tencuiala. "Supriza a fost foarte mare şi pentru noi să vedem cum pică tencuiala. Primele probleme au apărut în decembrie. Nu pot să mă pronunţ dacă este de vină sau nu constructorul, însă nu e normal ca probleme atât de serioase să apară chiar înainte de expirarea garanţiei", spune Peter Hugel, directorul Muzeului Judeţean.

La rândul său, directorul Filarmonicii afirmă că a avut probleme şi cu acoperişul clădirii, care a fost reparat tot în ultimii ani, dar de altă firmă. "Am avut scurgeri de apă când ploua şi am fost nevoiţi să intervenim noi, cu angajaţii noştri, pentru a nu fi afectate picturile interioare de pe pereţi", spune Dorin Frandeş.

Peretele cel mai afectat este situat chiar înspre Orăşelul Copiilor, unde micuţii nu au cum să observe afişele şi se pot accidenta uşor. Din această cauză, conducerea Primăriei cere firmei de construcţii care s-a ocupat de lucrări să facă reparaţiile cât mai urgent, pe cheltuiala proprie. Asta în baza contractului din 2003, care prevedea o garanţie pentru lucrări de 12 luni. "Nu vom mai plăti nici un leu pentru reparaţii, firma va trebui să remedieze problemele conform garanţiei. Am făcut deja o sesizare scrisă în acest sens şi aşteptăm o reacţie cât mai promptă din partea constructorului", a declarat primarul Gheorghe Falcă.

Până când apropierea de zidurile Palatului Cultural va fi din nou lipsită de riscuri, în zonă rămân afişele, care atrag atenţia că de sus cade tencuială.

ISTORIE DE UN SECOL. Impozanta clădire care adăposteşte Muzeul şi Filarmonica a fost ridicată între anii 1901 şi 1913, fiind unul dintre edificiile cele mai reprezentative ale Aradului. Concursul pentru realizarea proiectului a stârnit un imens interes în rândul arhitecţilor străini. Pentru că nici una din propunerile venite din Paris, Berlin şi Budapesta nu a corespuns cerinţelor autorităţilor, în final s-a apelat la arhitectul arădean Ludovic Szantay. Cea mai mare parte a lucrărilor au fost executate abia după 1911, din lipsă de bani. Faţada clădirii, realizată în stil neoclasic, este ornamentată cu un fronton sprijinit de coloane masive, iar aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renaşterii italiene. Partea dinspre parc a clădirii a fost proiectată după castelul de la Hunedoara, construit în stil gotic. De-a lungul timpului, Palatul Cultural a fost gazda unor mari personalităţi ale lumii artistice, printre care s-au numărat George Enescu sau Richard Strauss.

Gheorghe Falcă, primar

Virgil Henţ, director Tehno Domus Arad