Cu doi ani în urmă, municipalitatea timişoreană anunţa cu surle şi trâmbiţe implementarea unui sistem de plată prin Internet a taxelor şi impozitelor locale. O premieră naţională, se lăudau atunci edilii, menită să faciliteze achitarea obligaţiilor fiscale ale contribuabililor care au de plătit impozite pe clădiri, terenuri, mijloace de transport sau concesiuni.

Linia securizată pentru plata taxelor şi impozitelor aflată pe portalul primăriei a fost realizată de firma QCT Connect (o firmă foarte populară în arealul municipalităţii) şi a costat aproape... 20.000 de euro.

Din luna martie însă, această modalitate de plată a devenit inoperantă, din cauza întreruperii comunicării cu BancPost, singura bancă prin care se putea realiza acest sistem de plată.

Prin modul în care a fost conceput, sistemul - care ar fi trebuit să simplifice lucrurile - părea sortit oricum eşecului, de la început.

Astfel, contribuabilul trebuia să facă mai întâi un drum la primărie, pentru a dobândi acces la baza de date care vizează impozitele, deoarece, conform legii, aceste informaţii sunt clasificate şi se află doar la dispoziţia celui care deţine proprietatea. Pe baza datelor din cartea de identitate, inspectorul de zonă din primărie trebuia să verifice corectitudinea bazei de date şi să facă eventuale rectificări, dacă era cazul. Cei interesaţi primeau, apoi, un "user name" pe care îl parolau şi care le permitea accesul prin Internet în baza de date, pentru a se informa asupra obligaţiilor fiscale pe care le au.

Şi asta nu era totul. Pentru a putea efectua plăţi electronice, doritorii trebuiau să se adreseze apoi BancPost, unde urma să-şi deschidă un cont şi să plătească o garanţie de 50 de euro pentru un dispozitiv de securizare a contului. "Această garanţie se plăteşte o singură dată şi ea se restituie atunci când contribuabilul renunţă la acest sistem de plată" , precizează directorul direcţiei economice a Primăriei Timişoara, Adrian Bodo. Mai departe: "Utilizatorul acestui sistem intră apoi pe pagina web a BancPost şi are posibilitatea de a comanda plata electronică pe care doreşte să o facă, prin ordonanţarea acesteia pe computer, din contul pe care-l are la bancă. După verificarea contului, aceasta aprobă plata şi trimite un fişier la aplicaţia primăriei iar plăţile se descarcă în conturile acesteia". Simplu ca bună ziua, nu?

Conform directorului direcţiei economice a Primăriei, în anul în care acest sistem a început să funcţioneze a avut în jur de 2.700 de utilizatori. În anul 2005 însă, doar... nouă timişoreni au plătit impozitul on-line!

Mai mult decât atât: din luna martie, sistemul în care s-au investit doar la început aproape 20.000 de euro din banii publici este inoperant! Reprezentantul Primăriei aruncă pisica moartă în ograda altora: "Situaţia e generată de problemele pe care BancPost le are cu firma Softnet, al cărei server deserveşte BancPost. Informaţiile pleacă de la primărie către bancă, dar acolo nu pot fi importate, astfel încât legătura nu mai funcţionează. De prin luna martie purtăm o întreagă corespondenţă cu firma Softnet, dar încă n-au dat curs solicitărilor noastre".

Adrian Bodo a adăugat că, între timp, a apărut o prevedere legală referitoare la obligativitatea asigurării sistemului de plată electronică, astfel încât municipalitatea caută acum soluţii pentru a ieşi din impas. "Am sperat că acest sistem va fi cel mai utilizat, dar se pare că nu a funcţionat pe măsura aşteptărilor." Directorul economic recunoaşte acum că acest sistem nu e atractiv pentru plătitorii de impozite modice, care nu depăşesc două milioane. Aceştia nu vor fi niciodată interesaţi să plătească 50 de euro pentru dispozitivul de securizare a contului.

ALTERNATIVE. Adrian Bodo (foto) afirmă că s-au făcut demersuri pentru achiziţionarea unui sistem de plată on-line cu card a taxelor şi impozitelor locale, pentru ca de acest serviciu să nu mai beneficieze doar clienţii BancPost. În caietul de sarcini se prevede că ofertantul trebuie să asigure implementarea, suportul şi mentenanţa unei platforme integrate de servicii de comerţ electronic, pentru o perioadă de 12 luni de la darea în exploatare, şi toate activităţile legate de tranzacţiile bancare, de la încasarea de pe cardurile plătitorilor până la transferul banilor către primărie.

FIRMĂ POPULARĂ ÎN DOMENIU. Firma QCT Connect e o firmă care, în perioada 2001-2004 a obţinut nu mai puţin de 16 contracte privind tehnologia informaţiei de la Primăria Timişoara, în valoare de 426.000 de euro, dintre care şapte prin negociere cu o singură sursă şi două pe o singură cerere de ofertă. Firma QCT Connect a realizat, printre altele, şi portalul primăriei, în valoare de aproape 90.000 euro (din care aproape 20.000 euro pentru linia securizată de taxe şi impozite) fără să se fi organizat vreo licitaţie, deoarece contractul a fost fragmentat în aşa fel încât valoarea unei tranşe să nu depăşească 40.000 euro, sumă peste care licitaţia era obligatorie. Aceeaşi firmă a realizat portalul Consiliului Judeţean Brăila, cu doar 8.000 de euro, în urma unei selecţii din şapte oferte. Acţionari ai firmei QCT Connect sunt Barbu Brehui, membru al PPCD (condus de Gheorghe Ciuhandu), şi soţia sa, Corina Brehui, care e înscrisă în Clubul Femeilor Creştin Democrate din Banat (prezidat de soţia primarului, Anamaria Ciuhandu). Mai mult, portalul primăriei a fost construit de Daniel Tănăsie, coleg de liceu cu George Ciuhandu, fiul primarului. Înainte de a lucra la firma QCT Connect, Daniel Tănăsie fusese programator web la firma MG Building Design, unde, unul din acţionari şi administratori este George Ciuhandu. De altfel, cele două firme se află uşă-n uşă şi plătesc chirii modice pentru spaţii închiriate de la Administraţia Domeniului Public, societate comercială la care acţionar unic este consiliul local.