Berzele obișnuiesc să-și facă cuiburile pe stâlpii de electricitate. Multe însă ajung să moară electrocutate, producând totodată pagube companiilor de distribuire a curentului electric. Acestea au hotărât să investească 180 de milioane de lei într-un sistem care protejează atât păsările, cât și cablurile electrice
FOTO: Adrian PÎCLIȘAN (C) BĂNĂȚEANUL
Compania de distribuție a energiei electrice are, în fiecare vară, mari probleme din cauza... berzelor. Într-un top al principalelor cauze ale defectelor din liniile electrice aeriene, care conduc la un număr mare de întreruperi de scurtă durată și pot afecta - mai ales în timpul verii - consumatorii alimentați prin liniile electrice respective se numără descărcările electrice și păsările. Astfel de întreruperi pot duce la deteriorarea aparatelor de uz casnic. S-a găsit însă și o soluție: în satele timișene a început campania de montare a unor suporturi pentru cuibuirile de barză construite pe stâlpii de joasă tensiune.
120 de suporturi
Inițiativa aparține unor organizații de protejare a păsărilor din România, Ungaria și Iugoslavia, care au demarat, în august 1999, un program comun sub numele "Protecția berzelor albe în Bazinul Carpatic". Una dintre măsurile luate în cadrul acestui program este transferarea pe suporturi speciale a cuiburilor construite pe stâlpi electrici. Organizațiile au luat legătura cu companiile naționale de distribuție a curentului electric din fiecare țară, iar rezultatele încep să se vadă. În România s-au montat până acum 300 de astfel de suporturi, dintre care 120 în județul Timiș. Prețul unui suport este de 1.500.000 de lei, iar Electrica Banat a investit până acum pentru berze 180 de milioane de lei. Suporturile se montează iarna, când cuiburile sunt libere. "Montarea acestor suporturi este și în interesul acestor companii, deoarece berzele electrocutate sau materialele folosite pentru construcția cuiburilor pot să producă pagube mari prin scurtcircuitări", se precizează pe site-ul celor trei organizații, www.geocities.com/RainForest.
Berzele preferă stâlpii
Conform ultimului recensământ, în România cuibăresc în jur de 5.000 de perechi de berze. În ultimii ani acestea își construiesc cuiburile pe stâlpii de joasă tensiune și mai puțin pe hornuri, pe acoperișuri din stuf sau paie, pe șuri, în copaci sau pe căpițe. Primele cuiburi construite pe stâlpi electrici au fost observate în 1968 în Ungaria și în 1971 în România. Astăzi, peste 70% dintre berzele din România au cuiburile construite pe stâlpi.
ȚARA BERZELOR. Cele trei organizații care se ocupă de protecția berzelor sunt Societatea Ornitologică Română, Societatea Maghiară pentru Protecția Păsărilor și a Mediului și Societatea Ornitologică și de Protecție a Păsărilor din Voivodina. Conform datelor deținute de acestea, numărul total al perechilor de berze albe de pe Terra este de aproximativ 170.000. Cele mai multe perechi cuibăresc în Polonia, densitatea lor fiind de 65-70/100 kilometri pătrați. Prezența berzelor în Bazinul Carpatic este atestată de unele documente ce datează din secolele XIII-XV. Efectivul populației de berze albe din acest bazin poate fi apreciată la circa 9.500 de perechi, dintre care aproximativ 3.000 de perechi cuibăresc în zona de graniță dintre România, Ungaria și Iugoslavia.
SATUL EUROPEAN AL BERZEI. Periodic, Fundația Euronatur acordă titlul "Satul European al Berzei" localităților în care cuibăresc cele mai multe perechi de berze. În România acest titlu a fost câștigat în 1997 de comuna Andrid din județul Satu Mare, având 37 perechi de berze.
TRASEUL BERZELOR. Migrația berzelor începe la mijlocul lunii august. Sute de mii de păsări se întâlnesc an de an deasupra strâmtorii care separă Marea Neagră de Marea Marmara. Apoi traverseaza Turcia, după care zboară spre sud de-a lungul coastei estice a Mării Mediterane, pnă în Africa. Viteza migrației este între 30-90 km/oră.Primăvara berzele se întorc pe același traseu. Berzele tinere nu se întorc acasă pentru cuibărit, ci rămân în sud pâna la vârsta de 2-3 ani.
RECENSĂMÂNTUL DE LA BILED. De peste 30 de ani, un bătrân din Biled își notează an de an într-un caiet sosirea și plecarea fiecărei berze din comună. În vârstă de 76 de ani, Peter Trendler (foto) este probabil cel împătimit observator al acestor păsări din tot Banatul. La loc de cinste în casa bătrânului stă catalogul în care sunt trecute berzele, "Storche in Biled" ("Berze în Biled"). În catalog sunt notate numărul casei care are o barză pe horn, numele stăpânului casei, stâlpul pe care se află câte un cuib și câte berze adulte și câți pui sunt în cuib.