De mai bine de cinci ani, locatarii unui bloc din Arad merg cu jalba-n proţap la autorităţi pentru a intra în legalitate. Asta după ce au aflat că blocul în care locuiesc pluteşte în aer. Mai precis, clădirea nu are arondat terenul pe care a fost construită. Întreaga suprafaţă pe care a fost ridicat blocul figurează în acte drept grădini şi aparţine unor persoane fizice şi Bisericii Greco-Romane, care îşi cer la rândul lor drepturile.

Cele 40 de familii care stau în blocul de pe strada Simion Balint nr. 7 şi-au dat seama că ceva nu este în regulă atunci când unul dintre locatari a încercat să-şi vândă apartamentul. Solicitând un extras de carte funciară, omul a aflat cu stupoare că apartamentele din blocul său nu pot fi intabulate, din cauză că blocul nu are teren aferent. Când şi-au dat seama că degeaba sunt proprietari dacă nu pot să-şi vândă casele, locatarii au început să meargă în audienţe pe la autorităţi. De fiecare dată însă, răspunsul a fost acelaşi, atât de la Prefectură, cât şi de la Primărie: locatarii trebuie să cadă la înţelegere cu proprietarii terenurilor. Care, se pare, nu vor nici un fel de despăgubiri, ştiind că terenul, aflat la câteva sute de metri de kilometrul zero al oraşului, devine din ce în ce mai valoros.

Locatarii au dat în judecată societatea Constar Arad, fosta proprietară a blocului, care le-a vândut locuinţele. "În 1992, când am cumpărat apartamentele cu 170.000 de lei, terenul era al municipalităţii, însă între timp a fost câştigat de foştii proprietari, care aveau acolo grădini în anii '70, la momentul construcţiei. Acum, directorii de la Constar au obrazul să ne spună că ei ne-au vândut doar locuinţele, nu şi terenul. Ne întrebăm însă: au construit blocul în aer? Că nu-l vedem să zboare! E de datoria lor să rezolve problema terenului, pentru că noi le-am dat banii", spune, revoltată, preşedinta asociaţiei de proprietari, Mariana Dragnea. Ea precizează că, ani de zile, locatarii blocului au plătit impozit pe teren la Primărie, pentru cei 550 de metri pătraţi, cât ocupă blocul lor.

După ce s-au războit în justiţie cu cei de la Constar, proprietarii locuinţelor au câştigat procesul printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Instanţa a obligat societatea să rezolve situaţia juridică a terenului, astfel ca actualii proprietari să intre în deplină legalitate. Ceea ce nu s-a întâmplat nici la cinci ani de la sentinţă. Poate şi fiindcă SC Constar, care înainte de Revoluţie era cea mai mare societate de construcţii, a devenit între timp o firmă cu 50 de angajaţi, care nu mai construieşte nimic. Contactat de BĂNĂŢEANUL, directorul firmei, care a refuzat chiar să-şi spună numele, declară că nu ştie nimic despre subiect, pentru că este prea nou pe funcţie pentru probleme atât de vechi. "Pe mine să nu mă daţi la ziar, că nu cunosc aceste probleme. Sunt aici doar de câţiva ani", a spus cel care avea responsabilitatea respectării deciziei judecătoreşti.

Cu dreptatea în mână, cele 40 de familii care se află într-o situaţie absolut inedită în Arad: nu ştiu cui să i se mai adreseze. Locatarii se plâng că sunt legaţi de acele locuinţe, pentru că nimeni nu vrea să le cumpere din cauza situaţii juridice neclare. "Cine a reuşit să vândă, a făcut-o cu mult sub preţul pieţei, pentru că nimeni nu-şi asumă riscuri. Cei care se mută aici totuşi şi dau banii mizează doar pe faptul că proprietarii terenurilor nu vor veni cu buldozerele să dărîme blocul", spune preşedinta Asociaţiei, Mariana Dragnea.

Trei dintre proprietarii terenului pe care stă blocul cer să fie despăgubiţi în natură, dar cu terenuri aflate tot în zona centrală, ceea ce practic este imposibil.

LA MICA ÎNŢELEGERE. Conform documentelor aflate în posesia locatarilor, blocul lor a fost construit în anul 1978, în urma unei înţelegeri dintre Constar (pe atunci ICMJA - Întreprinderea de Construcţii, Montaj a Judeţului Arad) şi IJGCLA (Întreprinderea Judeţeană de Gospodărire Comunală şi Locativă Arad, care după 1990 a dispărut, fiind fărâmiţată în mai multe societăţi). Această din urmă societate avea nevoie de un punct termic în zona străzii Simion Balint, pentru a deservi casele existente, dar şi de mai multe locuinţe care să justifice investiţia şi care să consume energia produsă. Aşa a comandat construirea unui bloc cu două scări şi a punctului termic, lucrări care au costat pe atunci 4,4 milioane de lei. Blocul a fost ridicat pe grădinile caselor din jur, terenul fiind acordat de Consiliul Popular. Construcţia a fost realizată de ICMJA şi a rămas în proprietatea acesteia, în urma unui protocol de preluare, în timp ce locuinţele erau ocupate exclusiv de salariaţii IJGCLA, care după 1990 au putut să-şi cumpere apartamentele.

Bendea, unul dintre proprietarii terenului