de Horatiu ARDELEAN

În instalaţiile de climatizare, în reţelele de distribuţie a apei menajere, în băile termale, piscine sau jacuzzi, în fântânile arteziene, în instalaţiile de apă utilizate în stomatologie, în solul umed, în sedimente, în stingătoarele de incendii şi în maşinile de îngheţată stă la pândă un duşman necunoscut. Fără să ştie, mii de persoane se pot contamina cu un bacil despre a cărui existenţă s-a aflat recent.

Miroase urât

În cursul săptămânii trecute, Dinu L., un om de afaceri timişorean, a avut probleme cu aparatul de aer condiţionat din autoturismul său. "Mă întorceam în oraş după un drum lung, de câteva sute de kilometri. La un moment dat, aparatul de aer condiţionat a început să emane un miros greu, înţepător. Mi-am dat seama că ceva nu este în regulă şi am închis imediat clima", povesteşte Dinu. Fără să stea prea mult pe gânduri, imediat a doua zi, omul s-a dus cu maşina la service pentru ca mecanicii să descopere de unde vine acel miros apărut din senin.

Consult la service

După un scurt "consult", mecanicii au găsit cauza: bacilul legionellei, care poate deveni periculos dacă este inhalat de om. Antidotul, cel puţin pentru mecanicii auto, este un spray dezinfectant care se aplică după curăţarea filtrului de aer al autoturismului. Mecanicii auto sunt familiarizaţi deja cu această bacterie şi recomandă tuturor şoferilor să cureţe filtrele de aer cel puţin atât de des cât este prevăzut în cartea tehnică a maşinii. O dată ce intră în acţiune, bacilul legionellei declanşează, după o perioadă de incubaţie de până la două săptămâni, o pneumonie gravă: Legionella pneumofila, o boală care, netratată corespunzător, poate duce la complicaţii letale.

Se ia din aer

"Legionella pneumofila este cu mult subdiagnosticată şi a făcut destule victime şi la noi. Bacilul, rezistent la temperaturi de până la 60 de grade Celsius, se găseşte în sol, dar mai ales în bazinele de înot, instalaţiile de apă şi cele de aer condiţionat", spune prof. dr. Lucian Negruţiu, şeful secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului "Victor Babeş". Conform specialiştilor, bacilul poate intra în organism dacă cineva înghite din greşeală apa infectată dintr-un bazin sau prin inspirarea aerului provenit dintr-o instalaţie de aer condiţionat.

Probleme cu filtrul

Directorul de service al firmei "Auto CARdo", Florian Sas, afirmă că infectarea cu bacilul legionella se datorează exploatării incorecte a filtrelor de la aparatele de aer condiţionat din autoturisme. "Dovada prezenţei acestei bacterii constă într-un aer înţepător, mai greu respirabil, pe care şoferul sau orice alt pasager din maşină îl simte în interiorul maşinii. E ca şi cum ai intra într-o cameră în care s-a răsturnat oţet", avertizează Sas. Pericolul nu apare însă numai la aparatele de aer condiţionat. "Apa termală constituie şi ea un mediu prielnic de înmulţire a acestui bacil. Ba chiar şi apa de la robinet poate fi contaminată accidental, atunci când instalaţiile sunt învechite", explică prof. dr. Negruţiu.

Febră sau pneumonie

O dată contaminat, organismul uman reacţionează diferit. Cei norocoşi contactează aşa-numita febră de Pontiac, care seamănă mai mult cu o gripă. "Perioada de incubaţie este scurtă, de 1-2 zile. Apar febra, frisoanele, dureri musculare şi articulare, cefalee şi o tuse cu expectoraţii chinuitoare. Boala se vindecă în şapte zile", spune profesorul Negruţiu. Cei ghinionişti pot face însă o formă gravă de pneumonie, Legionella pneumofila, care, netratată corespunzător, duce la decesul pacientului. Perioada de incubaţie este de două săptămâni, iar boala debutează brusc, cu febră de 40 grade Celsius, dureri mari de cap, dureri toracice, tuse purulentă şi hemoragie pulmonară.

Antibiotice şi sterilizări la peste 60 C

La examenul radiologic, apar zone de opacitate pulmonară. Dacă nu este tratată, boala duce în scurt timp la infecţii ale rinichiului, pleurezie, miocardite, ba chiar şi tulburări nervoase, uneori meningită. Bolnavul intră apoi în comă şi moare. Tratamentul acestor bolnavi se face obligatoriu în spital, deoarece bacilul se transmite pe cale aeriană. Bacilul poate fi omorât doar prin administrarea unor antibiotice puternice, de ultimă generaţie, iar obiectele şi lenjeria contaminate trebuie sterilizate apoi la o temperatură de peste 60 de grade Celsius.

Spray-ul vieţii

La autoturisme, periodicitatea curăţirii filtrelor este legată de numărul de kilometri parcurşi şi de timpul scurs de la ultima curăţire. "De regulă, această curăţire se suprapune cu o revizie tehnică. Filtrele trebuie demontate, se spală şi se suflă aer în sens invers. După ce au fost curăţate, se aplică un şpray special care conţine substanţe dezinfectante şi odorizanţi. Operaţiunea durează 15-20 minute. Din păcate, doar 10% dintre clienţi solicită şi curăţarea filtrului. De obicei, oamenii vin la service când nu merge maşina, nu când ceva nu este în regulă cu filtrul", încheie Florian Sas, director de service la "Auto CARdo".

29 DE VICTIME. Medicii americani au descoperit bacilul legionellei în anul 1976, după o epidemie declanşată în rândul participanţilor la Convenţia americană a veteranilor Legiunii Americane. Au fost contaminate 180 de persoane. Din cauza virulenţei şi a tratamentului incorect aplicat, 29 dintre veteranii Legiunii au murit. Boala a fost denumită legioneloză, fiind o maladie care poate evolua galopant spre forme grave de pneumonie, unele dintre ele mortale.

FACTORII DE RISC.

# Pacienţii care suferă de anumite boli cronice pulmonare, cardiace sau hepatice pot contacta mai repede acest bacil

# Vârsta înaintată

# Sexul masculin (rata este de 2,5 ori mai mare la bărbaţi decât la femei)

# Persoanele care au făcut oxigenoterapie sau au fost supuse la ventilaţie respiratorie

# Reparaţiile recente ale conductelor

BOALĂ SUBDIAGNOSTICATĂ. Legioneloza este o boală cu mult subdiagnosticată. În SUA, de exemplu, anual, între 10.000 şi 20.000 de persoane contactează această boală, doar 1.500-1.800 de cazuri fiind raportate. La nivel mondial, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 15% dintre pneumoniile comunitare care necesită spitalizare se datorează legionelelor.

"Din păcate, la noi, în lipsa unor investigaţii amănunţite de laborator, medicii de familie nu au cum să deosebească legioneloza de o banală gripă sau de o pneumonie"

Prof. dr. Lucian Negruţiu, şeful secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului "Victor Babeş"