de Liana PAUN

"Bucharest sau Budapest, că nu mai ştiu?" "În România mai circulă tancuri pe străzi?" "De când nu mai sunteţi în Uniunea Sovietică?" "Să îmi iau haine groase?" sunt cele mai frecvente întrebări pe care le pun străinii când aud de România. Mai vor să ştie care este mâncarea naţională sau dacă pe străzi sunt copii orfani. De regulă, România e asociată cu câteva nume cunoscute, despre care ştiu mai mult legende: Dracula, Ceauşescu sau Nadia.

Întrebările artiştilor

"Aceste enunţuri şi întrebări, împotmolite între banalitatea gândirii cotidiene şi platitudinea limbajului de lemn comunitar au ajuns moneda comună a discuţiilor care se poartă despre România în afara ei. Ca de obicei în asemenea cazuri, singurii oameni iritaţi de situaţia creată sunt artiştii" spune artistul plastic Bogdan Achimescu, timişorean de origine, stabilit acum la Cracovia. Pentru aceştia - susţine el - întrebări mult mai sensibile ar fi: "Vom putea cumpăra brânză de burduf peste zece ani? Ce job-uri va trebui să avem ca să ne-o permitem? Avem de-a face cu o pierdere de identitate naţională? Ce strategii poate învăţa Vestul de la Est? Cui i-e frică de roşu, galben şi albastru? Ce alte întrebări putem pune despre România?" Din acest motiv, un grup de artişti plastici din Germania şi Polonia, din care face parte şi Bogdan Achimescu, au iniţiat un proiect de cercetare desfăşurat la Bucureşti între 15 septembrie şi 15 noiembrie, convinşi fiind că aici există cea mai promiţătoare scenă culturală din lume.

"Observatori"

Ideea s-a născut cu câţiva ani în urmă, când aceştia au făcut o excursie în România şi au văzut sute de căruţe, pe care le numeau, în glumă, "Plutonium Transporter". Cu prilejul unor vizite mai recente, le-a atras atenţia marele interes care există faţă de politica pentru integrarea în UE, dar, deopotrivă, multe pieţe şi străzi rămase mărturii ale unor vremuri în care Europa era prezentă aici. S-au hotărât să demareze acest proiect în momentul în care au ajuns la Densuş şi au fost fascinaţi de biserica de acolo, pe care au apreciat-o drept un monument perfect al multiculturalismului românesc. Artiştii care au iniţiat proiectul, grupaţi în societatea Kula (Kultur Land Atelier) - societate de schimburi interculturale - s-au mutat la Bucureşti pentru două luni, perioadă în care atelierul, casa şi agora lor vor fi la Cotroceni. Nu la palat, ci într-un studio aflat într-o vilă cu grădină şi un living spaţios, numai bun pentru taifasuri, în care au invitat şi alţi artişti şi critici din mai multe ţări europene, cerându-le, pur şi simplu, să observe. În fiecare săptămână sunt organizate şi ieşiri la ţară, în zone unde se păstrează specificul românesc.

Independenţi

"Din punct de vedere financiar, suntem total independenţi. Nu am primit deocamdată nici o bursă şi nici nu depindem de primirea vreuneia - spune artistul timişorean. Aşa vom putea face tot ce ne trece prin cap, fără a fi constrânşi de finalizarea unui produs anume. Singurul produs pe care suntem siguri că îl vom lansa la finalizarea proiectului pe care l-am numit Bucharest-Buchawork este un pachet de fotografii, casete video şi texte, care, parţial, vor fi grupate pe o pagină de Internet. Vom realiza, de asemenea, un scurtmetraj cu interviuri". Proiectul va evidenţia contribuţii culturale româneşti, cum ar fi teatrul absurdului, dar şi clişee populare, precum vampirismul legat de numele lui Dracula. Artiştii care vor veni la Bucureşti nu au ambiţia de a propune soluţii pentru schimbarea României sau rectificarea imaginii acesteia în străinătate. Ei vor doar să critice sau să laude, să analizeze şi să sărbătorească prefacerile, dar, mai ales, să le observe şi să le documenteze.

PARTICIPANŢII. Artiştii implicaţi în proiectul Bucharest-Buchawork sunt timişoreanul Bogdan Achimescu, stabilit la Cracovia, Anne Peschken - originară din Montreal/Canada - şi Marek Pisarski, care fac parte din Fundaţia Urban Art din Berlin, unde lucrează din 1988, devenind artişti-curatori foarte la modă în Germania. Cea de a patra componentă a echipei este Monika Bielak, absolventă a Universităţii de Arte şi Design din Helsinki, editor şi coordonator al revistei "2 plus 1" din Cracovia, designerul proiectului.

CARTE DE VIZITĂ. Absolvent al Liceului de Arte Plastice din Timişoara, graficianul Bogdan Achimescu a urmat cursurile Facultăţii de Arte Plastice din Cluj, apoi pe cele ale Academiei de Arte Frumoase din Cracovia. A fost rezident la Skowhegan School of Paiting an Sculpture (SUA), lector la International School of Loose Affiliation, visiting professor la universităţile din Virginia, Wisconsin, Illinois, Arizona -SUA, în Irlanda de Nord. A avut numeroase expoziţii în SUA, Europa, Asia.

În anul 1993, a fost distins cu Marele Premiu la "International Print Competition" în Italia; alte distincţii: Bursa Guvernului Polonez - 1990 - 1993, Premiul "Confruntările tinerilor artişti", Polonia 1995, Premiul Fundaţiei Soros România1997 etc.

Opera sa e eclectică, cuprinzând nu numai lucrări de artă plastică, ci şi scrieri de ficţiune, realizări video, activităţi teoretice şi de interactivitate. În prezent, lucrează la un eseu despre istorie, transculturalism şi utopie.

"Vom invita artişti care să observe viaţa de zi cu zi, să identifice problemele majore ale societăţii şi să semnaleze tot ceea ce li se pare diferit de lumea în care trăiesc, dar şi schimbările care au avut loc în ultimii 15 ani"

Bogdan Achimescu, artist plastic