de Horatiu ARDELEAN

În urmă cu câteva zile, Asociaţia Serviciului de Ambulanţă din România, împreună cu firma Laerdal România, a organizat la Izvorul Mureşului, judeţul Harghita, un concurs de resuscitare cardio-respiratorie de bază şi avansată; BLS (Basic Life Suport) şi ALS (Advanced Life Suport). Din cele 23 de echipaje prezente, timişorenii au ocupat pe merit locul I.

Pacientul a murit de două ori

Pentru ca totul să pară cât mai real, firma organizatoare, Laerdal România care comercializează echipamente medicale, manechine şi simulatoare pentru training în medicina de urgenţă, a pus la dispoziţia competitorilor un "pacient" manechin în valoare de 40.000 euro. "Bolnavul" a fost cuplat la un computer care putea simula situaţii limită, urgenţe medicale zero cu cele mai diverse complicaţii. Toţi parametrii "pacientului" au fost monitorizaţi în permanenţă de computer, astfel încât manevrele de resuscitare făcute de către echipele de intervenţie să poată fi evaluate în fiecare secundă, pas cu pas. Pe parcursul intervenţiei medicilor, examinatorii aveau posibilitatea să înrăutăţească starea "pacientului", simulând un stop cardiac, vărsături, prăbuşirea pulsului sau a tensiunii. Echipajele de medici au fost puse la grea încercare. Din cele 11 care au cutezat să intre în concurs, două au pierdut cursa cu viaţa: "pacientul" lor a murit.

"Geme, are puls, respiră"

Sistemul de punctare a fost în concordanţă cu protocoalele Consiliului European de Resuscitare, stabilite în anul 2002, cu ocazia Congresului de la Florenţa. "Manechinul pus la dispoziţie de organizatori geme, are puls, respiră, poate fi intubat sau ventilat, i se poate monta o linie venoasă, toţi parametrii fiind marcaţi în timp real de computer", spune dr. Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Timiş. Pentru a nu şti despre ce caz este vorba, medicii şi asistenţii care au intrat în concurs au stat în încăperi separate. Scenariul a fost acelaşi pentru toată lumea: un "pacient" de sex feminin, în vârstă de 40 de ani, cu palpitaţii, ameţeli, vertij, senzaţie de sufocare, conştient, cu tulburări de ritm cardiac, are nevoie de ajutor. Puse în faţa acestei situaţii care simula 100% un caz real, echipele formate din medici, asistenţi şi ambulanţieri au trebuit să intervină.

În concurs

"Am intrat în concurs cu emoţii, la fel ca şi în fiecare caz real. Medicul este dirijorul echipei, cel care orchestrează intervenţia. Unul dintre asistenţi este însărcinat cu linia venoasă şi pregătirea materialului perfuzabil, celălalt asistent pregăteşte electrozii pentru defibrilator şi materialul necesar pentru intubarea pacientului. Ambulanţierul face între timp compresiunile sternale. Fiecare secundă este importantă, pentru că în joc este de fiecare dată viaţa unui om", spune dr. Diana Stănciulescu, cea care a coordonat echipajul câştigător. "În concurs, prima dată a fost rezolvată tahicardia pacientului. Dacă tratamentul este corect, ritmul inimii revine la normal. Programul computerului a declanşat apoi un stop cardiac. În urma manevrelor de resuscitare, bolnavul a intrat în fibrilaţie ventriculară, moment în care a fost nevoie să se intervină cu şocuri electrice. Totul a decurs bine şi bolnavul a fost salvat. Intervenţia a durat zece minute", povesteşte instructorul grupului, dr. Carmen Deheleanu, medic şef la Staţia de Ambulanţă Timişoara. "Noi întodeauna am avut pretenţia că suntem printre cele mai bune echipaje de ambulanţă din ţară. Acum, am demonstrat că suntem cei mai buni", încheie dr. Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş.

PRIMUL SIMULATOR. Timişoara se poate mândri cu primul manechin simulator din ţară. Acesta a fost achiziţionat în urmă cu câţiva ani şi a costat 9.000 de euro. Deşi nu este unul dintre cele mai performante (între timp au apărut şi alte modele de manechine pe piaţă), cu ajutorul lui, medicii, asistenţii şi ambulanţierii timişoreni s-au putut antrena în vederea salvării cât mai multor vieţi. Manechinul este conectat la un computer care îl "manipulează" cu ajutorul unui program special: Heart Sim 4000. La sfârşitul intervenţiei medicilor, computerul listează protocoalele înregistrate pe tabele prin care instructorul poate depista eventualele greşeli făcute în timpul resuscitării "pacientului". În toată ţara există doar şase asemenea manechine.

"Noi întodeauna am avut pretenţia că suntem printre cele mai bune echipaje de ambulanţă din ţară. Acum, am demonstrat că suntem cei mai buni"

Dr. Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş

APEL DE URGENŢĂ: 961. Conform statisticii de la Staţia de Ambulanţă Timiş, în cursul anului trecut, medicii au fost solicitaţi să intervină în 133.620 de cazuri. Practic, unul din patru timişeni a solicitat Salvarea pentru probleme medicale. Din numărul total de intervenţii, 10.069 au reprezentat urgenţe zero, 37.022 urgenţe grave şi 12.233 consulturi medicale. Numărul de apeluri telefonice a depăşit 500.000. Staţia de Ambulanţă Timiş dispune de 90 de ambulanţe, 50 de medici, 140 de asistenţi medicali şi 210 şoferi. Anul trecut, pentru serviciul de ambulanţă au fost alocate 69 de miliarde lei. În acest an, s-au alocat 62 de miliarde şi se aşteaptă o rectificare bugetară.