A renunţat la o carieră universitară şi la o carieră în cercetare pentru învăţământul preuniversitar; s-a înscris la teza de doctorat înainte de a avea definitivatul; deşi primise o diplomă de merit, a fost mutat la altă şcoală. Viaţa doctorului în fizică Sandu Golcea, actualmente profesor la liceul "C.D. Loga", unde, cu mici intermitenţe, predă de peste 20 de ani, a fost, de altfel, presărată cu o sumedenie de întâmplări neobişnuite.

Absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii Bucureşti - secţia fizică atomică - şi repartizat la Institutul de Fizică Atomică din capitală, Sandu Golcea a venit în 1979 la Timişoara, ca şef de unitate nucleară. A lucrat câţiva ani ca asistent asociat la Institutul Politehnic "Traian Vuia", dar, scos la concurs, postul a fost ocupat de o pilă a rectorului. Dezamăgit de turnura lucrurilor, a optat pentru învăţământul liceal. La vremea respectivă nu putea deveni profesor titular prin transfer, aşa încât a fost nevoit să se mulţumească ani de zile cu statutul de "suplinitor de lux" la Liceul "C.D. Loga".

În toamna anului 1989, în urma unor divergenţe cu conducerea de atunci a liceului, a căzut în dizgraţie şi a primit o suplinire la Liceul Sanitar. Înainte de sfârşitul primului trimestru era să fie mutat şi de acolo, pentru a fi adus pe post un prieten al inspectorului general.

"Atunci am hotărât să fug în SUA, împreună cu un coleg şi prieten care se pregătea să facă acest pas, tocmai în 17 decembrie", mărturiseşte Sandu Golcea. Elevii de la Liceul Sanitar i-au pregătit însă o surpriză: nu l-au acceptat pe noul profesor. "Au ieşit pe coridoare şi n-au mai vrut să intre la ore. Greva a durat trei zile, până când inspectoratul a renunţat la rocadă. Elevii de la Loga au adunat şi ei peste 250 de semnături ca să mă întorc la ei. Atitudinea lor a fost cea care m-a determinat să renunţ la fuga în SUA." Revenit la Liceul Loga după revoluţie, avea să fie desemnat de aproape 200 de elevi "cel mai fain profesor".

Renunţarea la fuga în SUA a fost "compensată" printr-o peripeţie petrecută în seara zilei de Crăciun a anului 1989. "Aveam un apartament vizavi de unitatea militară, unde lucram. Tocmai mă întorsesem de la Bucureşti. Doi militari mă aşteptau în casa scărilor. Armata făcuse percheziţie în bloc, la locuinţa unui miliţian. Întrebaţi dacă mai sunt şi alţii care deţin arme, locatarii au răspuns, binevoitori, că mai e profesorul de la IV. Aveam, într-adevăr, o armă de vânătoare." Militarii au spart uşa şi au început percheziţia. Au fost şocaţi, în faţa a nenumărate "dovezi incriminatorii" descoperite. "Pe masa din bibliotecă au găsit poze cu armament nuclear, arme laser, sateliţi antisatelit, documentaţie pentru o conferinţă cerută de Ceauşescu împotriva armelor nucleare. Au găsit puşca şi cartuşe pentru un asediu de o lună. Cartuşele se dădeau pe raţie şi le cumpărai, fie că aveai nevoie de ele sau nu. Au mai găsit o cameră video ultraperformantă, pe care o foloseam pentru teza de doctorat, o legitimaţie vizată la zi pentru intrare în unitatea lor militară, unde ar fi trebuit să mă duc o dată pe săptămână la o pregătire pentru rezervişti. Concluzia a fost mai presus de orice îndoială: au prins teroristul!". În cele din urmă, după ce a fost anchetat la unitate şi i s-a impus domiciliu obligatoriu, lucrurile s-au lămurit.

În urmă cu câţiva ani, o lucrare teoretică făcută împreună cu câţiva elevi pentru datarea pe baze astronomice a marelui sanctuar rotund de la Sarmizegetusa luase locul I la sesiunea de comunicări de istorie. Cum doreau să facă măsurători foarte precise, posibile doar la echinocţiul de primăvară, au plecat în Munţii Orăştiei, dotaţi cu o aparatură sofisticată primită de la un fost elev stabilit în Canada. Trecând pe lângă casa paznicului de la Costeşti, unde se afla şi directoarea muzeului din Deva, împreună cu soţul ei, au stârnit suspiciuni. "Ne-au urmărit şi au început să ne filmeze, au cerut ajutorul pădurarului, care a sărit între elevi cu toporul. Ei au fugit pe deal, eu încercam să-l opresc pe pădurar. I-a derutat aparatura noastră, ne-au acuzat că suntem în căutare de comori în rezervaţia muzeală." Caseta cu "căutătorii de comori", din care reieşea că s-a dus o adevărată luptă cu pădurarul, a fost difuzată pe un post de televiziune şi totul s-a lăsat cu o amendă de 50.000.000 de lei care a fost anulată de instanţă.

De doi ani, profesorul Golcea şi elevii săi Ciprian Caba şi Alin Besnea participă cu succes la un concurs on-line de soft educaţional legat de programa şcolară, iniţiat de firma Siveco (partener MEC în repartizarea computerizată a elevilor şi în dotarea şcolilor cu reţele de calculatoare). Anul trecut au fost singurii care s-au calificat în finala pe ţară din întreaga zonă de vest, din cele aproape 300 de programe trimise fiind selectate doar 15. Programul timişorenilor, conceput sub forma unui joc în care problemele de fizică sunt implicite, a stârnit interes prin faptul că excludea monotonia, posibilele soluţii ducând la un final cu mai multe variante. Şi programul din acest an, despre legile gazelor, care la fiecare accesare are alte valori, s-a calificat în finală. Deocamdată, nimeni nu l-a urmărit, persecutat, amendat pe profesorul Golcea pentru aceste performanţe...

PALMARES DE DASCĂL. Sandu Golcea a absolvit, în 1978, secţia de fizică atomică a Facultăţii de Fizică - Universitatea Bucureşti cu media integrală 10 şi a fost repartizat la Institutul de Fizică Atomică Bucureşti ca specialist în fizica reactorilor şi materiale nucleare. În 1981 a fost admis la examenul de admitere pentru doctorat, la care au participat 105 candidaţi pentru trei locuri. A participat la pregătirea lotului de fizică al României pentru olimpiade internaţionale, unde elevii s-au calificat pe primele locuri, şi a fost membru în jriul internaţional al Olimpiadei de Fizică UNESCO. Are o intensă activitate publicistică axată pe probleme de fizică, articole de specialitate şi contracte de cercetare cu parteneri din SUA şi Canada. La Liceul Loga a amenajat, din sponsorizări, unul din cele mai moderne laboratoare de electricitate şi optică din ţară.