"Începusem clasa a cincea în comuna Ghelari, judeţul Hunedoara, când mi-a picat în mână un vraf de reviste Pif-Vaillant. Mi-a lăsat o impresie de neşters. Am fost atât de captivat de peripeţiile eroilor din reviste încât s-a trezit în inima mea dorinţa de a desena şi eu personaje la fel de atragătoare şi interesante. Probabil atunci am fost atins de microbul benzilor desenate, de care nu am scăpat nici astăzi", îşi începe Sandu Florea povestea. A debutat în toamna anului 1968, când era student la Arhitectură, în revista "Luminiţa", cu un serial de benzi desenate în patru epsioade, "Năzdrăvăniile lui Păcală".

La terminarea facultăţii, în 1971, a fost repartizat ca arhitect la Institutul de Proiectare din Timişoara. Cum era fan al literaturii de anticipaţie, a devenit imediat membru al cenaclului H. G. Wells. "La cenaclu l-am cunoscut pe scriitorul Ovidiu Şurianu, care publicase deja o serie de povestiri şi un roman SF. I-am propus o colaborare în vederea adaptării într-un volum de benzi desenate a povestirii <Galbar>, prima povestire SF cu personaje româneşti". Un an mai târziu, primul album BD cu tematică SF publicat în România a văzut lumina tiparului. Ca urmare a succesului lui "Galbar", Sandu Florea a primit două comenzi de la Editura Facla şi Ion Creangă. "Bineînţeles, am renunţat la arhitectură, dedicându-mă exclusiv ilustraţiei de carte şi benzilor desenate. În 1975 am părăsit oraşul de pe Bega şi m-am mutat la Bucureşti".

În '84, Sandu Florea a depus cerere de plecare definitivă în SUA, unde mai avea doi fraţi. Au urmat persecuţiile autorităţilor comuniste, printre care şi ridicarea dreptului de publicare în ziarele şi revistele vremii. "A fost una din cele mai dificile perioade din viaţa mea, când a trebuit să folosesc câteva pseudonime ca să pot publica ceva şi să-mi pot câştiga existenţa", îşi aminteşte Sandu Florea. A reuşit să plece în SUA abia în 1991. "Ştiam că 99% din emigranţi nu reuşesc să-şi menţină profesiunea din ţară dacă nu se adaptează rapid la noul mediu. Începutul unei vieţi noi la 45 de ani, într-o ţară străină, cu familie şi doi copii, nu a fost deloc uşor", povesteşe Sandu Florea.

Deşi concurenţa în domeniul benzilor desenate a fost acerbă, Sandu Florea nu avea nimic de pierdut, aşa că s-a pus pe treabă: "Am desenat două planşe de probă cu Conan Barbarul, singurul personaj de la Marvel care nu zbura, nu scotea flăcări pe gură şi nu folosea ca armă pentru doborarea duşmanilor unde psihice, ci o sabie şi o bardă uriaşă. Cum desenasem multe povestiri istorice în ţară, Conan a fost un personaj pe care îl puteam desena cu relativă uşurinţă. Alegerea s-a dovedit inspirată, deoarece probele au fost acceptate şi am început să colaborez cu Marvel la mai puţin de trei luni de la sosirea în America".

Până în prezent a colaborat la peste 120 de albume de benzi desenate, executând la unele creionul (penciler), la altele trasul în tuş (inker). "Pot spune că am lucrat la toate personajele celebre: Spiderman, Batman, Superman, X-men, Mighty Thor, Captain America, Fantastic Four, Mutant-X, Generation–X, Conan the Barbarian etc şi la alte numeroase personaje mai puţin cunoscute", spune Sandu Florea. Personaje care, prin calităţile lor de eroi, au devenit celebre şi printre copiii din România. Una dintre marile dorinţe ale desenatorului este să înfiinţeze o revistă de benzi desenate în Romania. "Aş dori ca aceasta să constituie o platformă de lansare a tinerilor talente din ţara noastră. Cine ştie, poate unul dintre ei va fi viitorul desenator a lui Superman, Batman sau Spiderman".

MESERIA DE INKER. Sandu Florea s-a specializat, în timp, în meseria de "inker". "Aici, în America, un comic book (album BD) dintr-o serie este publicat lunar şi, timpul fiind foarte scurt, cele 22 de pagini de grafică nu se pot realiza de un singur artist. De aceea, munca la un comic book s-a împărţit între cinci colaboratori: scriitorul (writer) care scrie scenariul, desenul în creion (penciller), trasul în tuş al paginilor în creion( inker), culoarea (colorist) şi scrierea textului (letterist), executat manual sau pe computer. La începutul colaborarii mele la Marvel şi la alte edituri am executat în paralel cele două operaţiuni de creionaj şi tras în tuş, dar din ’96 m-am specializat ca <inker>", explică Sandu Florea.

CARTE DE COLORAT. Imediat după succesul înregistrat de Galbar, Sandu Florea a desenat prima carte de colorat cu tematica SF în colaborare cu timişoreanul Marcel Luca (foto), care este autorul scenariului. "Vreau să fiu cosmonaut", apărută în 1975, s-a vândut în 45.000 de exemplare.

SFÂRŞITUL "X-MEN". În prezent, Sandu Florea lucrează la o serie albume de benzi desenate "X-Men". "X-Men este un titlu publicat de Marvel şi este cea mai populară serie din America. Începand din ianuarie a.c. lucrez ca inker la o serie de 18 comicsuri pe o perioada de doi ani intitulata X-Men the End!. Acţiunea are loc în viitor (peste 15 ani) şi conţine sfârşitul grupului de supereroi cunoscuţi ca X-Men şi unde toţi mor pe capete. Acest lucru a stârnit un interes enorm printre amatorii genului şi primele numere au fost un bestseller cu vânzări de peste 100.000 exemplare", spune Sandu Florea.