Traseul viitoarei şosele de centură a Timişoarei, care va lega Calea Aradului de şoseaua care duce spre Lugoj, între localităţile Covaci şi Dumbrăviţa se intersectează cu două obiective arheologice care vor fi cercetate în prealabil, deoarece, conform legii, lucrările de construire a variantei ocolitoare a oraşului trebuie descărcate de sarcină arheologică. Încă din secolul al XVIII-lea, Griselini menţiona în zonă existenţa unui val de pământ, iar cu ocazia cercetărilor făcute au fost descoperite fragmente ceramice care indică existenţa unui sat medieval.

Cercetările de teren au fost solicitate încă de acum trei ani, când firma proiectantă a stabilit traseul şoselei de centură, după care arheologii au examinat, pas cu pas, cei aproximativ 12 kilometri de drum, pe o lăţime de 22 de metri. Dacă timpul va fi favorabil, din această săptămână cei şase arheologi ai Muzeului Banatului, coordonaţi de dr. Florin Draşovean, împreună cu profesori de la Centrul de Studii de Istorie şi Arheologie "Constantin Daicoviciu" al Universităţii de Vest, vor supreveghea săpăturile de salvare care vor fi efectuate de studenţi şi deţinuţi de la Penitenciarul Timişoara. Cheltuielile vor fi suportate de firma J/V Efklidis-Konoike-Aegek - sucursala română a societăţii din Atena - care va construi şoseaua, iar bugetul repartizat pentru aceste săpături de salvare va fi mult mai consistent decât cel alocat de autorităţi pentru săpăturile arheologice sistematice.

Valentin Cedică (foto), arheolog la Muzeul Banatului, spune că valul de pământ menţionat de istoricul Griselini, care este prezent şi pe mărturii cartografice din secolul al XVIII-lea, figurează pe lista siturilor arheologice de importanţă naţională şi, cu siguranţă, avea un rol de apărare în zonă. "Valul de pământ nu a fost cercetat până acum de arheologi şi e posibil să nu găsim elemente relevante pentru datare, ca să putem stabili în ce perioadă a fost construit. El poate fi din epoca romană dar şi de mai târziu, din epoca migraţiilor. Se presupune că făcea parte dintr-un sistem de apărare a zonei, pe linia nord-sud."

Al doilea punct de interes arheologic este o aşezare rurală deschisă din evul mediu, datată cu ajutorul unor fragmente ceramice descoperite în urma cercetărilor de teren de acum trei ani, care indică existenţa unui cătun în secolele XIV-XV. Aşezarea medievală se întinde pe mai bine de 300 de metri şi se preconizează o cercetare exhaustivă a acesteia. Pentru aceste săpături a fost prevăzută o perioadă de două luni de zile, dar dacă descoperirile făcute vor impune prelungirea acestora, ele vor continua, conform clauzelor contractuale.

Şoseaua de centură va putea fi construită după ce vor fi cercetate vestigiile istorice de pe traseu, cu ajutorul deţinuţilor din Penitenciarul Timişoara şi al studenţilor. Lucrările arheologice de salvare vor fi conduse de dr. Florin Draşovean (foto), arheolog la Muzeul Banatului.

SĂPĂTURI ÎN 2004. În afara acestor săpături de salvare, arheologii timişoreni vor continua cercetările la Foeni (aşezări din neolitic, epoca bronzului şi o necropolă postromană), Sânandrei şi Uivar (vestigii neolitice). Alte punct de lucru vor fi şantierul arheologic de la Peciu Nou (aşezare şi necropolă din epoca bronzului) şi Herneacova (aşezare fortificată din sec. III-IV). Împreună cu arheologii de la muzeul din Reşiţa se vor continua săpăturile la castrul roman de la Berzovia, iar la Cenad explorările arheologice vizează aşezarea medievală din secolele XI-XVII.