de Liana PAUN

Timişoara este în pragul unui nou scandal. Alte două imobile ţigăneşti ridicate fără autorizaţie de construcţie urmează a fi demolate şi faţada unui al treilea imobil va trebui refăcută. Primăria e hotărâtă să aplice hotărârile judecătoreşti, în timp ce prefectul, reprezentantul Guvernului în teritoriu, caută o cale amiabilă de rezolvare a lucrurilor, prin care să împace şi capra şi varza.

Acuze de discriminare

Când au auzit că riscă să rămână fără frumuseţe de palate, ţiganii s-au dus cu jalba-n proţap la prefect, ca să-i ceară din nou sprijin. Ciocârlie i-a trimis la conaţionalul lor Mihai Nicolae, consilier al prefectului pe probleme ale rromilor, pentru a găsi o rezolvare. Argumentul forte al ţiganilor a fost acela că sunt discriminaţi, ei ignorând cu desăvârşire faptul că au încălcat legea şi nu au respectat planul de urbanism. S-a întrunit Comitetul Operativ, din care fac parte prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean şi primarul Timişoarei. "Toată lumea era îngrijorată că demolarea acestor case poate fi luată ca un act de discriminare", a declarat prefectul, Horia Ciocârlie. Primarul susţine însă că pe rolul instanţelor de judecată se află mai multe acţiuni similare împotriva unor cetăţeni de naţionalitate română, acest lucru fiind de necontestat.

După chichiţe

Mihai Nicolae, consilierul prefectului pe probleme ale rromilor, a declarat că a găsit o chichiţă prin care, în opinia lui, s-ar fi putut ocoli executarea hotărârilor judecătoreşti. El susţine că legea

ar trebui amendată în sensul de a permite celor în culpă să modifice doar acele părţi din clădire care au fost construite fără respectarea autorizaţiei de construcţie.

După părerea prefectului, pentru evitarea unor asemenea bâlciuri legea ar trebui să ofere o alternativă celor care nu au respectat planul de urbanism. Deocamdată însă nu s-a găsit nici o soluţie legală pentru a evita demolările, iar primarul Gheorghe Ciuhandu e decis să pună în executare hotărârile judecătoreşti.

"Nici cu buldozeru'"

BĂNĂŢEANUL a fost curios să afle părerea celor care, în scurt timp, vor rămâne fără palate. La nici una dintre adrese proprietarii nu au fost însă acasă, vecinii declarând că sunt plecaţi în străinătate, "la burse".

La prima adresă, pe strada Putna, la numărul 17, am găsit proprietatea lui Duşan Cârpaci. Aici era doar un paznic care nu ştia despre sentinţa judecătorească prin care angajatorul său e obligat să aducă imobilul la starea iniţială, adică să doboare patru coloane, două balcoane şi să vopsească faţada. Vecinii au spus că la casă nu s-a mai lucrat de mult timp.

La a doua adresă, de pe strada Ialomiţa, numărul 51, pustiu şi întuneric: construcţia, proprietate tot a unui membru al clanului Cârpaci, părea părăsită.

La a treia adresă, pe strada Frigului, la numărul 2, proprietate a lui Florian Covaci, ne-a răspuns un muncitor bistriţean care a lucrat la construcţia casei şi care locuieşte de ceva vreme în acel palat. "Pe asta n-o demolează nici cu buldozeru' şi chiar dacă o dărâmă, în două luni o face la loc, că banii nu sunt o problemă!", a spus acesta, uitându-se mândru la construcţia din spate.

După spusele vecinilor, proprietarii sunt de negăsit pentru că, imediat ce s-a auzit vorbindu-se de demolări, aceştia au plecat în Franţa, "cu treburi".

PRECEDENT. În luna septembrie a anului trecut, pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Primăria a început demolarea imobilului de pe Calea Aradului nr. 81, proprietate a ţiganului Sava Bacro, deoarece acesta nu a respectat autorizaţia de construcţie. Rromul a apelat la sprijinul prefectului Horia Ciocârlie pentru a stopa demolarea palatului. După un scandal stopat de forţele de ordine şi după mai multe negocieri, demolarea a fost oprită, iar Sava Bacro a obţinut o nouă autorizaţie de construcţie, pe care s-a angajat să o respecte.

PALATE ÎN ROMÂNIA, BARĂCI ÎN FRANŢA. Aflat recent în vizită la Mulhouse, oraş cu care Timişoara are un tratat de parteneriat, viceprimarul Adrian Orza a aflat că în marginea oraşului francez trăieşte o comunitate de aproximativ 300 de ţigani, inclusiv din clanul Cârpaci, cărora primăria locală le-a pus la dispoziţie nişte barăci dotate cu băi şi grupuri sanitare. Ţiganii au mai adus şi ei câteva rulote, pe care le-au amplasat ilegal alături de barăci. Primăria din Mulhouse a cerut ajutorul edilului timişorean pentru a-i convinge pe ţigani să revină în ţară. "Creează probleme pentru că, se pare, sunt implicaţi în acţiuni de trafic, hoţii şi prostituţie", ne-a declarat viceprimarul Orza.

ŢIGANII ŞI FRANŢA. Potrivit Oficiului Mondial de Imigrări şi Ministerului de Interne francez, numărul ţiganilor de cetăţenie română aflaţi în Franţa este de aproximativ 2.000 de persoane, majoritatea ajunşi acolo pe căi mai puţin legale. "Ţiganii noştri se ocupă cu cerşitul în locurile cele mai vizibile cu putinţă, cu furtul, cu traficul de tot felul. Aşa s-au făcut banii. În plus, mai nou, în zona pariziană au fost depistate reţele de prostituţie de tot felul (femei, minori etc.)", ne-a declarat Vasile Popovici, consilierul de comunicare al Ambasadei României la Paris. Tot de la ambasadă am aflat că situaţia rromilor va fi judecată de la caz la caz de autorităţile franceze, singurii care ar avea o şansă să-şi permanentizeze şederea, şi pentru care a intervenit chiar preşedintele francez Jacques Chirac, fiind ţiganii ai căror copii s-au născut şi, mai ales, sunt şcolarizaţi în Franţa. Pentru ceilalţi situaţia este clară: vor fi expulzaţi.