De câte ori nu aţi deschis adresa de e-mail şi aţi constatat că este plină de scrisori electronice nedorite, care vă invită să cumpăraţi un produs de care, mai mult ca sigur, nu aveţi nevoie? Dacă acest lucru v-a enervat, ar trebui să ştiţi că, în curând, în România s-ar putea să apară o nouă meserie: cea de "spammer". Mesajele care sosesc nepoftite în căsuţele de poştă electronică ale utilizatorilor români de internet provoacă, anual, pagube de 269,1 milioane de dolari, anunţă BitDefender AntiSpam, divizie specializată a companiei Softwin. Spam-urile produc, la nivel mondial, pierderi de peste 81,2 miliarde dolari, în 2003 acestea înregistrând o creştere de 56% faţă de 2002.În România există 3,13 milioane de utilizatori de internet, care petrec 10% din timpul lor zilnic de lucru pentru a face ordine în cutia poştală electronică. Mai precis, pentru a şterge din căsuţa poştală electronică mesajele de la persoane sau organizaţii necunoscute, plictisitoare sau, deseori, obscene. Asemenea mesaje, denumite generic "spam", reprezintă un inconvenient major pentru utilizatorii şi, deopotrivă, pentru furnizorii de Internet, din cauza spaţiului de stocare ocupat pe serverele de mail, a traficului intern inutil pentru livrarea lor către angajaţi şi distragerii atenţiei destinatarilor.

Ce este, de fapt, un spammer? Să zicem că ai primit o reţetă de sarmale de la bunica. Un prieten îţi spune că ai putea să o vinzi cu 50.000 de lei. Te pui în faţa calculatorului şi trimiţi 100 de e-mail-uri cu titlul "Aceste sarmale au un gust divin. Poţi să ai reţeta cu doar 50.000 de lei". Rezultatul acestor scrisori sunt două comenzi din care câştigi 100.000 de lei, asta fără să fi investit mai nimic. Astfel, făcând un calcul simplu, îţi dai seama că, dacă trimiţi 1.000 de e-mail-uri, ai câştiga un milion. Dar dacă trimiţi un milion de mail-uri?

Însă nu toţi "spammerii" au afaceri proprii. Foarte mulţi sunt angajaţi de companii pentru a promova un produs, companiile preferând această modalitate mai puţin ortodoxă deoarece spam-ul are, teoretic, o audienţă mult mai mare şi costă mult mai puţin decât o reclamă cumpărată la orice televiziune din lume. De aceea, prima problemă cu care se confruntă orice "spammer" este procurarea unei liste cât mai mari de adrese electronice valide. Însă acest lucru costă. Pe internet există sute de firme care comercializează CD-uri umplute cu milioane de adrese valide din toată lumea. Aşa că, singurul lucru pe care un spammer mai trebuie să-l facă este să copieze aceste adrese în lista de contacte şi să trimită cât mai multe mail-uri. Astfel, dacă presupunem că expeditorul reuşeşte să trimită în jur de 100 de scrsori electronice la fiecare cinci secunde, el ar face în jur de 1.100.000 pe oră, chiar dacă asta înseamnă să creeze o aşa-numită "poluare informaţională".

Această "poluare informaţională" a creat deja numeroase probleme furnizorilor de internet, aceştia fiind obligaţi să blocheze aceste mesaje spam pentru a-şi proteja clienţii de tot felul de informaţii inutile. Conform unui studiu publicat pe internet, recordul acestor spam-uri a fost atins în luna mai a anului trecut când compania AOL, cel mai are provider de internet din lume, a oprit în jur de două miliarde de mesaje spam într-o singură zi, adică 88 de mesaje per abonat. Compania Microsoft, care deţine MSN şi Hotmail, a anunţat recent că zilnic blochează în jur de 2,4 milioane de mesaje spam. În total, anul trecut au fost expediate cinci trilioane de mesaje spam, reprezentând 45% din totalul mesajelor trimise prin intermediul internetului.

Deoarece spam-ul se bucură de un succes nebun, mai mulţi întreprinzători au deschis companii al căror singur domeniu de activitate este trimiterea de mesaje electronice. Însă, de câţiva ani, pentru a evita legislaţia americană şi eventualele procese cu posesori de adrese de e-mail, ele preferă să activeze în ţări din afara Statelor Unite. Se pare că acum a venit rândul României. Pentru că, la noi, legislaţia privind internetul este încă în faşă, de câteva luni, site-urile româneşti de anunţuri gratuite s-au umplut de mesaje de genul "Muncă La Domiciliu..!!! Doar Trimiţând Emailuri!! De La 3-100 Cenţi Pe Mail..!! Pentru Alte Informaţii.!! Trimiteţi-mi Un Mail Cu Subiectul <<Detalii>>". Acesta este un mesaj tipic pentru un "spammer" care caută asistenţi pentru a-l ajuta la trimiterea a milioane de mail-uri zilnic. Afacere pare rentabilă şi, dacă veţi dori să deveniţi "spammeri", deocamdată, în România vă opreşte, poate, doar respectul pentru destinatarul care va fi nevoit să şteargă zeci de e-mail-uri în fiecare zi.

CEL MAI BOGAT "SPAMMER". Într-un articol publicat la sfârşitul anului 2002 în ziarul "Detroit Free Press", un "spammer", Alan Ralsky, care locuieşte într-o vilă de 2.500 de metri pătraţi, pe care a achiziţionat-o exclusiv din câştigurile obţinute prin trimiterea de mail-uri, se lăuda că poate controla nu mai puţin de 190 de servere prin care poate trimite automat aproximativ 650.000 de scrisori electronice pe oră, adică mai mult de 15 milioane pe zi. Nu este de mirare că Ralsky este unul dintre cei mai bogaţi şi cei mai căutaţi "spammeri" din lume.

DE CE SPAM? Cuvântul spam, conform Oxford English Dictionary, este derivat din "spiced ham" care, în traducere, înseamnă şuncă condimentată. Cuvântul este protejat prin copyright şi este folosit de o companie care produce conserve de şuncă. Cum a ajuns acest cuvânt să descrie multitudinea de reclame transmise prin intermediul internetului, nimeni nu ştie. Ce se cunoaşte este că spam-ul a fost inventat în 1994 de către Laurence Canter care, folosind computerul personal, a trimis în câteva ore aproximativ 6.000 de mail-uri încercând să-şi ajute soţia de profesie avocat specializat pe imigrări. Scrisorile lui Canter au avut un succes neaşteptat, deşi cei mai mulţi destinatari probabil le-au şters. În prezent, pentru că majoritatea utilizatorilor de conturi de mail folosesc opţiunea "block spam", activând o protecţie suplimentară din partea providerilor de internet, spammerii au ajuns să recurgă la metode din ce în ce mai agresive pentru a-şi răspândi mesajul. Mai nou, ei folosesc viruşi de genul Sobig, care, când infectează un calculator, trimit automat un mesaj prin intermediul internetului folosind lista de contacte a persoanei afectate.