de Marian BUGA

Cu un document vechi de aproape 130 de ani în mână, aproximativ 70 de arădeni se luptă să li se recunoască dreptul de proprietate pe care l-ar avea asupra unui teren în suprafaţă de peste 100 de hectare. În urmă cu mai bine de un secol, terenul era o păşune, cumpărată de un grup de locuitori din cartierul Micălaca, pe atunci o localitate separată de municipiu. Acum, aici se ridică a doua zonă industrială din judeţ, în care firmele străine şi româneşti au investit deja zeci de milioane de euro.

Păşunea bunicilor

Oamenii care se luptă acum să-şi redobândească dreptul de proprietari spun că au moştenit terenurile de la familiile lor, care între anii 1875 şi 1878 l-au cumpărat de la statul ungar. "Pe vremea aceea, bunicii şi străbunicii noştrii locuiau în comuna Micălaca. Oamenii şi-au făcut o asociaţie şi au cumpărat păşunea de la stat pentru a-şi creşte animalele, actele fiind legalizate de notarul public. După primul război mondial, când Micălaca a devenit cartier al Aradului, terenul a intrat în administrarea Primăriei, dar nu a fost preluat niciodată cu acte de la familiile noastre, care de drept au rămas tot timpul proprietare", susţine Emil Roman, unul dintre liderii grupului de foşti proprietari care acum se luptă să li se recunoască drepturile.

Afacerea lui Popa

Situaţia juridică a terenului, aflat pe DN 7, la ieşirea din Micălaca, a fost neclară până în anul 2001, când Primăria, condusă de Dorel Popa (PSD), l-a intabulat ca fiind teren intravilan al oraşului. "A fost un abuz grosolan, de vreme ce noi aveam documentul de proprietate asupra păşunii respective. Nu ne-au luat acest teren nici comuniştii, iar statul pretins democrat ne-a desproprietărit fără să întrebe pe nimeni", mai acuză Roman.

După ce a luat pământ, care între timp a devenit extrem de valoros, Primăria şi-a făcut planuri pentru o nouă zonă industrială a oraşului. A parcelat terenul şi l-a scos la licitaţie, pe bucăţi, investitorii ridicându-şi aici în ultimii ani construcţii industriale sau diverse magazine de prezentare.

Milionari în euro

Grupul de arădeni care revendică pământul de pe urma căruia municipalitatea a câştigat foarte mulţi bani a pornit o acţiune în justiţie, sperând că li se va face dreptate. "Este absurd să se creadă că vrem demolarea investiţiilor, care sunt foarte importante pentru oraş. Dar e drept să primim despăgubiri financiare pentru că ne-a fost luat terenul, a cărui valoare, ştie toată lumea, este foarte mare în acea zonă. Cu alte cuvinte, Primăria s-a îmbogăţit pe spinarea noastră", susţine Emil Roman.

Oamenii spun că vor ca municipalitatea să îi despăgubească la preţul pieţei, care pentru zona respectivă poate ajunge la 20 de euro pe metru pătrat. Dacă ar fi ca instanţa să le dea dreptate, oamenii ar putea ajunge milionari în euro, pentru că întreaga suprafaţă de 106 hectare revendicată ar valora aproximativ 20 de milioane de euro.

PROMISIUNI UITATE. În campania electorală din 2004, strategia actualilor parteneri din Alianţa D.A. PNL-PD viza câştigarea voturilor prin promisiuni privind rezolvarea problemelor existente în fiecare cartier al oraşului. Pentru micălăceni, una dintre promisiuni a fost aceea că-şi vor recupera păşunea. "Vom încerca să rezolvăm problema arzătoare a micălăcenilor: păşunea care le-a fost furată de clica pesedistă (...) Ştiu că în Micălaca vremelnicul primar Dorel Popa a pus mâna pe hectare întregi de teren, pe care aşteaptă să-l dea unor firme dubioase în detrimentul arădenilor (...) Dorel Popa are neruşinarea să laude acea zonă industrială Micălaca-Est ridicată pe terenul oamenilor, o realizare bazată pe abuzuri şi pe păgubirea sutelor de micălăceni", spunea atunci Gavril Popescu (foto), unul dintre liderii PNL, care-l susţinea intens pe candidatul democrat Gheorghe Falcă. Popescu a devenit între timp vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, iar Falcă primar, însă nici unul nu pare că s-a mai gândit la promisiunile electorale. "În mare ştiu despre ce este vorba, dar nu mai ţin minte, trebuie să mă pun să caut acte", ne-a declarat Popescu. Primarul Falcă spune că adevărul e undeva la mijloc: "Aş zice că oamenii au dreptatea lor, dar legislaţia s-a schimbat fundamental din 1870 încoace. Respectiv, legislaţia prevede că păşunatul la oraş este interzis, deci terenul respectiv nu mai putea figura drept păşune, o dată ce Micălaca a devenit cartier al Aradului", spune edilul-şef, care adaugă că numai justiţia va putea face lumină în acest caz.

"Intabularea acestui teren s-a făcut legal, pentru că el nu figura drept păşune, ceea ce nici nu poate exista în municipiu. Acest teren a avut cu totul alt statut juridic în urmă cu peste 100 de ani, când Micalaca era o comună"

Dorel Popa, fost primar