de Ildico ACHIMESCU

Într-a treia decadă a lunii octombrie 2005, Editura Universităţii de Vest din Timişoara va tipări un dicţionar de tip enciclopedic, dedicat literaturii din zona bănăţeană. O carte de un asemenea tip nu s-a mai făcut nici în România, nici pe bătrânul continent.

"Fruncea" cărţilor

La capătul unui drum ale cărui greutăţi şi capcane, profesorul universitar dr. Alexandru Ruja nu-şi mai ascunde bucuria. Între coperţile - virtuale, la ora documentării acestui articol - ale tomului numărând 950 de pagini sunt inseraţi 249 de autori bănăţeni, care şi-au scris cărţile într-o multitudine de limbi: română, latină, germană, maghiară, sârbă, ucraineană, turcă, slovacă, italiană, bulgară etc. Plurilingvismul, multiculturalitatea specifice Banatului sunt ilustrate impecabil prin intermediul acestei apariţii editoriale la care s-a lucrat vreme de aproape patru ani.

Mănuşa s-a aruncat

Ideea înhămării la un "jug" cultural de o asemenea anvergură îi aparţine lui Alexandru Ruja; el a lansat provocarea în 2001, asumându-şi această trudă sisifică, pricină pentru care, în timp, creaţia colectivă a devenit cunoscută sub numele de "dicţionarul lui Ruja".

Proiect de cercetare academică iniţiat de catedra de literatură română şi comparată de la Universitatea de Vest din Timişoara, tomul are drept autori personalităţi din lumea criticii şi istoriei literare, cărora li s-a adăugat o echipă de tineri profesori şi de studenţi.

Puncte de lucru

Este de la sine înţeles că locul acţiunii a fost Timişoara; grosul cărturarilor provin de aici: Ioan Viorel Boldureanu, Iosif Cheie-Pantea, Laura Cheie, Pompiliu Crăciunescu, Marius Crişan, Mioara Fârdă, Gabriela Glăvan, Marianne Marki, Jiva Millin, Florin Oprescu, Eleonora Pascu, Maria Pongracz-Popescu, Mircea Pora, Grazziella Predoiu, Mihai Radan, Al. Ruja, Janos Szekernyes, Cornel Ungureanu, Daniel Vighi, Dumitru Vlăduţ. O seamă de "filiale" au funcţionat în ţară: la Bucureşti (Dagmar Maria Anoca), Cluj (Imre Jozsef Balazs), Sibiu (Horst Schuller), Curtici (Gheorghe Mocuţa). Segmentul colaboratorilor din străinătate a gravitat în jurul lui Horst Fassel, de la Tubingen, şi i-a avut drept componenţi pe Luzian Geier (Augsburg), Hans Dama şi Alexander Krischan (Viena), Stefan Teppert (Ravensburg).

Răsplata-i doar morală

Pare imposibil de crezut, dar Alexandru Ruja n-a aşteptat - şi nici n-a primit! - vreo răsplată materială pentru miile de ore consacrate realizării acestui dicţionar-unicat. A lucrat numai"din afecţiune faţă de literatura şi cultura Banatului", reuşind să-i "lămurească", în mod colegial, pe colaboratorii avuţi în vedere, să facă o lucrare în timpul liber, exclusiv "din pasiune şi dragoste".

"Este cea mai mare, cea mai dificilă lucrare realizată de tânăra noastră editură; doar imaginile sunt în număr de peste 700"

Adrian Bodnaru, directorul Editurii de Vest din Timişoara

"TATĂ" DE DICŢIONAR. Critic şi istoric literar, editor, prof. univ. dr. Alexandru Ruja s-a născut la 20 iulie 1944, la Pădureni; copilăria şi adolescenţa sunt legate de zona arădeană. A studiat filologia la Timişoara, la Universitatea de Vest, dintr-a cărei echipă de cadre didactice face parte. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România; a publicat volumele: "Valori lirice actuale"- 1979, "Parte din întreg", vol. I şi II - 1994, 1999, "Aron Cotruş - viaţa şi opera" - 1996, "Ipostaze critice" - 2001.

RECORDURI PERSONALE. Dragoş Croitoru a paginat, singur, tot dicţionarul. La rândul ei, Kinga Gall (foto) a avut în grijă tronsonul complicat al indicelor de nume şi de publicaţii, pe lângă coordonarea, laolaltă cu Mihaela Şandor, a traducerilor din germană în limba română.