În luna aprilie, BĂNĂŢEANUL avertiza că în România oricine poate intra în posesia unor substanţe periculoase, folosite la fabricarea bombelor, fără a fi obligat să respecte anumite reguli. Câteva săptămâni mai târziu, dezvăluirea avea să primească o tragică confirmare, la Mihăileşti.

Continuând dezvăluirile, BĂNĂŢEANUL demonstrează acum că la fel de accesibile sunt, în România, şi alte substanţe periculoase, din care se prepară "moartea albă": drogurile.

În numărul 151, apărut în 26 aprilie a.c., săptămânalul BĂNĂŢEANUL avertiza că la Timişoara, ca şi în alte locuri din ţară, oricine poate folosi, în orice condiţii, substanţe foarte periculoase, folosite de unele organizaţii teroriste la fabricarea unor bombe.

Între substanţele respective era amintit şi azotatul de amoniu, folosit ca îngrăşământ chimic în agricultură.

Cu câteva zile înainte, în 21 aprilie, directorul tehnic de la Nitramonia Făgăraş avertiza Guvernul, IGP şi serviciile secrete: "Marile atentate ale teroriştilor din ultimii ani au folosit ca exploziv de bază azotatul de amoniu (ca oxidant) şi un combustibil (motorină, uleiuri ş.a.)". Ca şi BĂNĂŢEANUL, directorul Nitramonia arăta că unele ţări au luat măsuri severe în fabricarea, livrarea şi folosirea azotatului de amoniu. Degeaba.

Câteva săptămâni mai târziu, 20 de tone de azotat de amoniu aveau să explodeze la Mihăileşti, luând viaţa a 18 oameni.

În acest număr arătăm că farmaciile şi magazinele de chimicale din oraş pot elibera, în cantităţi nelimitate, substanţe cu care narcomanii îşi pot procura acasă droguri sintetice.

Jumătate de oră. De atât are nevoie chiar şi un adolescent cu minime cunoştinţe de navigare pe Internet pentru a copia o reţetă pentru fabricarea metamfetaminei. Astfel de reţete pot fi găsite de obicei pe link-urile unor site-uri anarhiste, iar indicaţiile sunt atât de exacte, încât nu ai nevoie de nici un fel de cunoştinţe de chimie pentru a fabrica o doză din acest drog.

La intrarea pe aceste site-uri există un avertisment prin care realizatorul paginii de Internet - evident, un consumator activ de droguri - anunţă că nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventuala prindere şi condamnare a celor care încearcă să fabrice droguri după reţeta prezentată de el.

Deşi reţeta este concepută pentru adolescenţii americani, ingredientele putând fi găsite doar în produsele unei anumite companii farmaceutice, reporterii BĂNĂŢEANULUI au descoperit că acestea pot fi găsite şi în farmaciile şi magazinele de chimicale din Timişoara. Ele pot fi procurate fără reţetă şi în cantităţi nelimitate, fără a da de bănuit, deoarece sunt substanţe folosite în orice gospodărie (majoritatea toxice): sodă caustică, filtre de cafea, creioane nazale şi un lichid pentru pornirea maşinilor pe timp de iarnă.

Reţetele sunt scrise într-un limbaj accesibil şi sunt însoţite de sfaturi menite să-i înveţe pe viitorii "chimişti" să evite poliţia şi problemele cu părinţii. De exemplu, pentru fabricarea unei doze de "speed" (cum e numită metamfetamina de cunoscători), "chimistul" are nevoie de aproximativ trei ore, adică "exact cât au nevoie părinţii tăi pentru o cină şi un film", se spune pe site. Amatorul de "speed" e sfătuit să-şi construiască laboratorul în garaj, pentru a evita privirile curioase, să poarte întotdeauna mănuşi de protecţie şi să aerisească încăperea constant, deoarece mirosul degajat de procesul chimic poate deveni insuportabil şi este un indiciu folosit de poliţişti pentru a descoperi laboratoare clandestine.

Până acum, în România au fost descoperite trei astfel de laboratoare în care se produceau droguri sintetice, în jurul Ploieştiului şi Bucureştiului. "Până acum, în zona asta nu au fost descoperite laboratoare calndestine. Avem informaţii că astfel de laboratoare există la sârbi, iar marfa - amfetamina şi ecstasy-ul - vine de acolo. Toate drogurile capturate de noi vin pe filiera Olanda, Serbia şi Ungaria. Suntem siguri că nu există astfel de laboratoare în Timişoara, deoarece nu au existat furturi de precursori ai amfetaminei din fabrici", a declarat, pentru BĂNĂŢEANUL, Claudiu Chebici, şeful departamentului antidrog din cadrul Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Timişoara.

Reporterii BĂNĂŢEANULUI au constatat însă că, folosind reţetele menţionate, furturile din fabrici devin inutile. Astfel, după un calcul sumar, o doză de "speed' fabricată în orice bucătărie din Timişoara ar costa în jur de 600.000 de lei, în timp ce, pe piaţa drogurilor, aceasta se vinde cu 2.400.000 de lei, un dealer câştigând astfel aproximativ 1.800.000 de lei la fiecare doză vândută, fără riscul de a fi prins furând precursori ai amfetaminei.

• Cocaina (coke, base, crack) şi amfetaminele (speed, crack, ice) sunt cele mai răspândite droguri excitante. Acestea stimulează sistemul nervos central şi produc excitabilitate, vorbire rapidă şi neclară, lipsă de aer, frisoane, transpiraţie, puls şi tensiune mărite, insomnie şi chiar moarte.
• Metamfetamina sau metadona cristalizată a fost la origine dezvoltată de nazişti, în timpul celui de-al doilea război mondial. Când rezervele de opium au fost epuizate, narcomanii nazişti - Hermann Goering, şeful suprem al Luftwaffe şi succesorul lui Hitler, era unul dintre ei - au încercat să evite renunţarea la acest drog. Din această cauză s-a ajuns să se impună companiilor farmaceutice şi chimice germane obţinerea unei substanţe opiacee de sinteză, pentru a nu mai fi nevoie de culturile de mac. Chimiştii germani au dezvoltat un drog care a reuşit să înfrunte timpul, fiind folosit şi astăzi.
• Înainte de 1989, în Statele Unite, "speed"-ul era drogul bandelor de motociclişti, care îl obţineau printr-un procedeu numit "sinteză P2P". Când substanţele folosite în acest procedeu au fost interzise, culmea, traficanţii au găsit noi metode, unele chiar mai ieftine de obţinere a metamfetaminei. Reţeta lor a ajuns în toată lumea.

LA LICEU. Un studiu realizat de Direcţia de Sănătate Publică Timiş, pe un eşantion de 496 de elevi timişoreni cu vârste cuprinse între 15 şi 20 de ani, arată că 5,4 % dintre liceenii timişoreni au consumat droguri măcar o dată. Dintre aceştia, 70% au experimentat doar, fără a fi consumatori sistematici. Mai bine de jumătate dintre tineri au încercat drogul pentru întâia oară la vârsta de 15-16 ani. Marijuana este preferata a 60,4% dintre consumatori, urmată de ecstasy (9,4%), cocaină şi somnifere (5,7%). Aproape 5% dintre liceeni au colegi opiomani şi 0,2% au în familie astfel de exemple negative.

SUBSTITUTUL HEROINEI. Metamfetamina - cunoscută şi sub denumirea de metadonă cristalizată sau "speed" - se găseşte în mai multe forme: praf, cristalizată sau în stare lichidă (injectabilă). Drogul se poate administra pe cale orală, prin injectare sau prin inhalare.

Metadona cristalizată, folosită pentru a controla dependenţa de alte narcotice, mai nocive, este destul de des întâlnită pe piaţa neagră şi a fost asociată unui număr crescut de decese datorate supradozelor. Toleranţa şi dependenţa de metadonă este un pericol grav, ca şi simptomele ce pot apărea când se renunţă la folosirea ei. Multe persoane care au fost dependente de heroină afirmă că simptomele asociate renunţării la heroină sunt de departe mai puţin neplăcute decât cele asociate renunţării la metadonă.

În anumite teste, celor care li s-au dat ambele droguri pe cale orală, sub formă de sirop sau pastile, nu au putut face distincţie între efectele heroinei şi cele ale metadonei. O altă problemă pentru cei care încearcă să scape de dependenţa dată de heroină prin folosirea metadonei constă în simptomele de renunţare care apar. Sevrajul în cazul heroinei ar trebui să se termine după aproximativ 7 sau 10 zile. Pentru metadonă, perioada este ceva mai lungă putând ajunge la o lună sau chiar mai mult.