Puternică bază a Armatei Române înainte de 1989, Cetatea Aradului a pierdut din interesul militar imediat după Revoluţie. Numărul militarilor din garnizoană s-a redus treptat, în urma unor programe de restructurare. Autorităţile locale au început imediat să facă demersuri pentru a transforma obiectivul într-un important punct de atracţie turistică din vestul ţării.

Primul proiect concret de reconversie a Cetăţii Aradului a apărut abia în 1996, fiind finanţat de Comunitatea Europeană. Consiliul judeţean a devenit atunci partener al proiectului DEMCON, care viza reconversia şi refuncţionalizarea unor obiective militare din Europa. Partenerii proiectului erau din regiuni diferite ale continentului, unde existau edificii de interes cultural ocupate de baze militare, respectiv din Grecia, Finlanda, Estonia, Provincia şi Polonia.

Cetatea dispune de spaţii foarte largi în cazemate, bastioane şi în vechea piaţă. Planurile autorităţilor vizau scoaterea armatei şi înfiinţarea, în clădirile existente, a unui campus universitar (cu bibliotecă, muzeu, spaţii pentru cercetare), a unui observator astronomic şi a unui hotel. Proiectul mai prevedea un teatru închis şi în aer liber, centre info-turistice, spaţii pentru concerte, alimentaţie publică şi un centru internaţional de afaceri.

Ulterior, autorităţile locale au căutat parteneri europeni pentru susţinerea planurilor de reconversie şi s-au adresat UNESCO pentru introducerea obiectivului pe lista celor mai importante monumente istorice ale lumii. Procedurile sunt pe rol, iar includerea în patrimoniul UNESCO ar însemna alocarea de fonduri internaţionale pentru consolidarea obiectivului şi protejarea lui, ceea ce ar presupune automat demilitarizarea.

Recent, municipalitatea a încheiat un contract cu o firmă de arhitecţi din Italia, care s-a angajat să aducă fonduri europene pentru reconversia cetăţii. Suma necesară pentru mutarea bazei militare şi proiectele tehnice de reconversie este de cinci milioane de euro.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că este dispus să cedeze condiţionat Cetatea, locul în care se află Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii. MApN pretinde ridicarea din temelii a unei noi baze militare, pe locul fostei garnizoane din cartierul Gai, aflată în paragină de ani de zile. Costurile, de 180 de miliarde de lei, ar trebui suportate de municipalitatea arădeană.

"Cazarma din Gai este acum într-o stare avansată de degradare şi nu poate primi un batalion de interes internaţional. Cerem autorităţilor locale terenuri suplimentare existente în zonă, pentru că spaţiile actuale nu pot adăposti tehnica militară", a declarat zilele trecute, la Arad, Sorin Encuţescu, secretar de stat în MApN.

După acest anunţ al MApN, proiectul arădenilor devine tot mai puţin realizabil în viitorul apropiat. Pentru că nu se bazează pe înţelegerea MApN, Primăria mai speră că italienii vor obţine cele cinci milioane de euro, care reprezintă fonduri nerambursabile, şi că în acest fel va putea să plătească şi Armata pentru a pleca din cetate.

ULTIMA CETATE ÎN STIL VAUBAN. Cetatea Aradului este ultima fortificaţie ridicată în stil Vauban (un cunoscut inginer militar francez) din Europa care a rămas perfect conservată. Cetatea a fost construită între 1762 şi 1783, din ordinul împărătesei Maria Tereza. În formă de stea cu şase colţuri, era prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane şi mai multe rânduri de şanţuri de apărare. Toate construcţiile au fost realizate în cărămidă şi piatră, mult îngropate în sol, astfel încât cu greu puteau fi distruse de un tir direct de artilerie. Legendele spun că cetatea a fost construită cu cărămidă adusă din mână în mână, prin şir indian, de la Jimbolia, o cărămidă ajungând în 24 ore la destinaţie. În această muncă infernală ar fi fost angrenaţi mii de oameni, majoritatea ţărani sau sclavi.

RESTRUCTURAREA ARMATEI. În judeţul Arad mai există o singură bază militară, cea din Cetate. Dacă în 1989 în judeţ erau peste 3.000 de militari, în momentul de faţă sunt puţin peste 700, marea majoritatea dintre ei făcând parte din Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii. Restructurările au atins unităţile militare din Ineu, Lipova şi Chişineu-Criş, iar clădirile acestora urmează să intre sub adminstrarea autorităţilor locale. La Ineu, Primăria intenţionează să amenajeze în locul bazelor militare cartiere de locuinţe, sedii de firme şi instituţii publice. Lipsa fondurilor au dus şi la desfiinţarea celebrei fanfare militare, care concerta înainte de 1989 pe Faleza Mureşului de câteva ori de săptămână. La diversele ceremonii militare, arădenii apelează acum la fanfara militară din Timişoara.

UN BATALION RENUMIT. În prezent, în incinta cetăţii funcţionează Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, înfiinţat în 1998. Acesta este condus alternativ de România şi Ungaria, comanda fiind schimbată în fiecare an. Militarii de aici au participat în ultimii ani la misiuni importante în Kosovo, Afganistan şi Irak.

LĂCAŞUL IMPERIAL. Biserica "Maria Tereza" poartă numele împărătesei din ordinul cui a fost construită. Interiorul edificiului cuprinde elemente baroce specifice: arcade, nişe, coloane, pilaştri, cornişe, toate într-o stare avansată de ruină.

Gheorghe Falcă, primarul Aradului