S-a stins din viaţă, în urmă cu trei săptămâni, la 97 de ani, unul dintre cei mai renumiţi cărturari bănăţeni, Nikolaus Engelmann.

Timişoara, via Viena

Nikolaus, fiul frizerului Engelmann din comuna Variaş, s-a născut la 13 august 1908, trecând în nefiinţă, la 5 septembrie 2005, la Eisenstadt, fosta reşedinţă a lui Josef Haydn. După 1918, a fost unul dintre copiii de la ţară care au beneficiat de sprijinul bisericii catolice pentru a deveni învăţători. A învăţat la şcoala de institutori în limba germană de la Timişoara, condusă de Josef Nischbach.

Bursier la Munster

Elev silitor, Engelmann a avut şansa de a-şi consolida studiile de pedagogie la Munster. După absolvire, a predat la un colegiu care pregătea dascăli pentru şcolile elementare din Banat. Tânărul profesor s-a prins cu entuziasm în viaţa culturală a oraşului: redacta manuale, susţinea conferinţe, evolua cu succes pe scena Şcolii "Banatia". Un moment memorabil l-a reprezentat interpretarea, pe scena teatrului timişorean, a personajului Faust, petrecută în 1932, anul comemorativ Goethe.

Ochit de "Înnoitori"

Credincios convins, a activat în asociaţia tineretului catolic; el a editat, din 1933 până în 1944, gazeta "Der Ruf", devenită, asemenea asociaţiei, una ţintele predilecte ale naziştilor din rândurile şvabilor bănăţeni, "Erneuerer" ("Înnoitori"). Cu toate acestea, nu a pregetat să organizeze, în întreg Banatul, reprezentaţii teatrale care nu s-au lăsat contaminate de ideologia fascistă. Urmarea: în 1942, a fost mutat "disciplinar" într-o şcoală de cartier, interzicându-i-se să publice.

În exil

În 1944, s-a stabilit în Austria, nu departe de Salzburg, la Pinsdorf. Şi-a continuat cariera didactică, dar şi pe cea de jurnalist (a fost redactor al ziarului "Neuland" din Linz) şi om de litere, publicând povestiri în grai bănăţean şi amintiri din refugiu.

Din dorinţa de a crea un loc de întâlnire pentru şvabii din România, Iugoslavia şi Ungaria, scria despre istoria lor, despre şcoală şi biserică, despre evenimentele culturale. În cei 61 de ani trăiţi în Austria a scris o monografie a comunei Variaş, un volum despre Timişoara, altul despre şvabii bănăţeni etc. În 1955, a scos cartea dedicată episcopului martir Augustin Pacha; Engelmann a venit şi în apărarea altor victime ale regimului comunist, care au fost eliberaţi în 1959: maica Hildegardis Wulf, Josef Nischbach ş.a.

	DIASPORA