Premiul întâi, care a constat în sponsorizarea efectuării studiului de fezabilitate, a revenit firmei timişorene "Archaeus", pentru proiectul intitulat "Grădina cu vise". Pe locul doi - 20 de milioane de lei - s-a clasat o firmă din Bucureşti, iar premiul al treilea nu s-a acordat din lipsă de participanţi. Însă chiar şi aşa, fără concurenţă, "Grădina cu vise" rămâne un proiect frumos, lucrat în amănunt, din care reiese că tinerilor arhitecţi de la "Archaeus" le-a făcut plăcere să modifice Bastionul, chiar dacă, momentan, acest lucru este posibil doar pe calculator.

La "Grădina cu vise" au lucrat patru tineri arhitecţi: Marius Miclăuş, Beatrice Lucaci, Maja Bâldea şi Nicolae Olteanu. În viziunea lor, Bastionul va deveni un punct de atracţie pentru tineri şi artişti, funcţional pe trei niveluri. Sus, pe locul unde în prezent creşte o adevărată pădurice în toată regula, se vor planta gazon şi arbuşti şi vor fi ridicate aşa-numitele "cutii cu vise" - spaţii de închiriat pentru cluburi, terase, baruri, uşor de demontat la nevoie. "Fiecare vis transmite vizitatorului informaţii despre cetatea Timisoarei şi a Bastionului prin inserarea pe sticlă a istoriei acestora", scrie în proiectul arhitecţilor. "Cutiile cu vise" vor comunica printr-o scară interioară cu încăperile din cetate şi cu curţile scufundate (şanţul odinioară plin cu apă care împrejmuieşte Bastionul).

Patronii firmelor care vor închiria spaţii în noul Bastion vor fi nevoiţi să respecte anumite criterii în realizarea siglelor, pentru a nu strica aspectul medieval al cetăţii. Spaţiile în Bastionul renovat vor fi repartizate astfel: muzee - 25%, galerii de artă şi casă de licitaţii - 10%, fundaţii şi numismaţi - 10%, ateliere meşteşugăreşti - 5%, magazine de lux şi librării - 20%, internet şi cafenele - 15%, restaurante şi gelaterii - 15%. Noaptea, toate acestea vor fi luminate de reflectoare care să pună în valoare unitatea şi forţa monumentului.

Principalele probleme pe care le pune Bastionul în momentul de faţă sunt: parcarea din curtea interioară improprie pentru un astfel de monument, copacii crescuţi pe acoperiş ale căror rădăcini distrug structura şi rosturile de zidărie, circulaţia intensă pe şoseaua ce trece pe sub tuneluri, erodarea cărămizilor din cauza scurgerilor pluviale şi din lipsa aerisirilor potrivite. Conform unei estimări a arhitecţilor, punerea în practică a proiectului necesită 5.000.000 de euro. Visul arhitecţilor se va împlini atunci când autorităţile vor dispune de aceşti bani.

Arhitect Marius Miclăuş, coordonatorul proiectului "Grădina cu vise"

CURTEA MULTIFUNCŢIONALĂ. Arhitecţii de la "Archaeus" visează să transforme curtea Bastionului, actualmente parcare, într-o scenă pentru spectacole de teatru şi chiar concerte în aer liber. În centrul curţii va fi amplasată o "cutie neagră", care nu va fi altceva decât un generator performant de lumini şi sunete.

ORAŞUL ŞI BASTIONUL. Sub denumirea de "Bastion" sunt cunoscute rămăşitele cetăţii Timişoara. Bastionul simbolizează începuturile modernizării oraşului, o dată cu eliberarea acestuia de sub dominaţia otomană, în 1716. Pentru că fortăreaţa existentă nu mai corespundea noilor tehnologii de război, câteva variante ale fortificaţiilor de tip "Vauban" (fortăreaţă-bastion cu formă poligonală) au fost studiate, iar noul sistem de apărare a fost realizat în perioada 1723-1765. Suprafaţa oraşului cuprins între zidurile noii cetăţi era de două ori mai mare decât cea a oraşului medieval. Fortificaţiile au împins cartierele exterioare la o distanţă de circa 2 km de centrul cetăţii, marcând astfel specificul şi evoluţia ulterioară a oraşului.