de Marian BUGA

La câţiva kilometri de Arad, Insula III a Mureşului este o adevărată oază pentru 400 de norocoşi care şi-au permis de-a lungul timpului să-şi construiască acolo o cabană. Construcţii ridicate cu bani puţini imediat după revoluţie valorează acum zeci de mii de euro. Chiar dacă un loc pe insulă este rîvnit de fiecare arădean, s-ar părea că cei care se bucură de liniştea pădurii nu ştiu să preţuiască ce au.

"Nu ne bagă în seamă"

În câteva luni s-au adunat mormane de gunoaie, la câţiva paşi de locul în care-şi fac grătare oamenii sau chiar sub ferestrele lor. Insularii aşteaptă intervenţia municipalităţii. Ei spun că responsabilitatea salubrizării aparţine Primăriei Arad, pentru că insula este teritoriul administrativ al municipalităţii. "Pe vremuri exista un container, însă nimeni nu venea să-l ridice. Acum toate gunoaiele se adună aici. Ne deranjează mirosurile şi şobolanii, dar primăria nu ne bagă în seamă, deşi am făcut numeroase demersuri", spune vicepreşedintele Asociaţiei Insularilor, Mircea Iulian.

Concesionată pe 49 de ani

Insularii s-au luptat ani de zile să obţină din partea primăriei concesionarea terenurilor pe care aveau construite cabanele. În 2001, Asociaţia insularilor a făcut demersuri chiar penfru ruperea insulei de teritoriul administrativ al Aradului şi obţinerea statutului de sat aparţinător de comuna Felnac. Iniţiativa avea ca scop obţinerea unor impozite şi taxe anuale mult mai mici pentru terenurile ocupate şi pentru construcţiile ridicate. Locuitorii au renunţat totuşi la această idee când au obţinut concesionarea terenurilor pe o perioadă de 49 de ani.

Poluare masivă

Comisarii de mediu s-au autosesizat în legătură cu poluarea masivă a terenului de pe insulă şi chiar a Mureşului, prin aruncarea reziduurilor în apele râului. "În zonă sunt probleme grave de protecţie a mediului. Oamenii au adunat acolo foarte mult gunoi, pe fondul unor neînţelegeri cu Primăria cu privire la responsabilitatea ridicării lor. Avem în vedere reglementarea situaţiei şi tragerea la răspundere a vinovaţilor", afirmă şeful Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Dorin Sârbu.

Poluarea este recunoscută şi de unii localnici, care nu fac însă un efort organizat pentru combaterea ei. Chiar dacă drumul dinspre Zădăreni care face posibil accesul auto pe insulă a fost perfect practicabil toată vara, cei 400 de locuitori nu au făcut nimic pentru a scăpa de gunoaie, care pe zi ce trece ocupă tot mai mult din suprafaţa micii insule.

RĂSĂRIT DE... VILE. O cabană cu etaj de pe insulă a ajuns să coste între 10.000 şi 40.000 de euro, în timp ce acum cinci ani preţul era de trei ori mai mic. O cabană veche, bună de demolat pentru a face loc unei noi construcţii, costă de la 5.000 de euro în sus.

ZONĂ INUNDABILĂ. Insula III Mureş s-a format în mod natural, în urmă cu aproximativ 200 de ani, prin apariţia unui nou braţ al râului. Specialiştii spun că Mureşul îşi modifică cursul permanent, având o dinamică imprevizibilă şi că insula poate chiar să dispară în urma unor inundaţii. De-a lungul anilor, unele cabane au fost distruse de ape. Primăria nu a autorizat ridicarea unor construcţii pentru locuit, insula avînd statut de zonă de agrement. Cu toate acestea, mai mult de 100 de familii şi-au asumat riscul de a locui acolo, înfruntînd aproape în fiecare an viiturile de pe Mureş.

"Vinovaţi sunt şi unii dintre noi, care nu ştiu să preţuiască ce avem aici. Pentru că nu ştiu cum să scape de gunoaie, au început să le arunce în Mureş. Ar fi cazul ca autorităţile să facă ordine şi aici"

Marco Luca, proprietar cabană

"Responsabilitatea administrării insulei le aparţine locuitorilor. Primăria nu poate să facă curăţenie în ograda lor. Aceşti oameni au obligaţia să încheie un contract cu o firmă care să le ridice gunoiul"

Gheorghe Falcă, primarul Aradului