Premiera cu "Manifestul broaştei ţestoase", cum se subintitulează adaptarea după romanul călinescian, nu a fost prima ieşire a elevei-balerine pe scena Palatului Cultural. Cora a dansat, în calitate de colaborator permanent, într-o serie de spectacole ale Operei Naţionale din Timişoara: "Magazinul de păpuşi", "Spărgătorul de nuci", "Don Quijote", "El amor", "Sheherezada", dar şi la Festivalul Internaţional de Dans de la Veneţia, pe scene din Napoli, Capri şi Salerno. Printre rolurile dragi se numără Lebăda neagră, Esmeralda, Mirtha; îi place mult şi dansul contemporan, nu doar cel clasic. Nimic n-ar fi fost însă posibil fără sprijinul profesional deosebit al maeştrilor ei Alla Bojek şi Claudiu Lupu, "mama" şi "tata" în materie de dans ale tinerei.

Fără regrete

Nu simte deloc oboseala, chiar dacă lucrează zi-lumină, pentru că baletul îi place la nebunie. Niciodată nu s-a gândit că i-a fost furată copilăria. S-a maturizat ceva mai repede, fixându-şi o ştachetă: "La 18 ani, vei fi cine vrei". Din fericire, aşa a şi fost. Până la anul, când va da "bac"-ul, are încă timp să viseze. Speră că va avea şansa să danseze pe scena Operei Naţionale din Bucureşti. Poate chiar la Viena sau la Londra, asemenea conaţionalelor pe care le admiră mult: Corina Dumitrescu, Simona Noja, Alina Cojocaru.

IUBIREA MAI AŞTEAPTĂ. Fiind "foarte axată" pe ceea ce face, Cora are alt fel de viaţă decât majoritatea fetelor de vârsta ei. Când are o brumă de timp liber, ascultă muzică sau citeşte. "Trag de mine cât pot; cred că pot mult mai mult!", spune ea. "E ca la gimnaste: trebuie să ajung foarte bună, abia apoi urmează latura sentimentală".