În veacul al XVIII-lea, cronicile vremii pomenesc existenţa a 14 cafenele, 11 baruri şi 17 hanuri timişorene. Dintre acestea, cele mai renumite erau cele din Cetate, frecventate de oameni înstăriţi, dornici de o băutură bună şi un joc de cărţi.

"Boul de aur"

Unul dintre cele mai populare localuri în anii 1700 era "Boul de Aur", situat pe actuala stradă Augustin Pacha la numărul 10, un han de clasa a doua, cu hotel la etaj, cafenea la parter şi grădină de vară în curte. Legenda spune că numele hanului a fost dat dintr-o glumă a patronului, Iulius Ilici, care, când vorbea despre fratele său, se referea la acesta ca "Fratele meu, boul".

Faimos în toată regiunea datorită mâncării bune şi a chefurilor care se ţineau după lăsarea serii, "Boul de Aur" era o locaţie preferată a trupelor vieneze aflate în turneu. Acum, în locul lui se află sediul RETIM. Din hotelul cu camere elegante a rămas doar o clădire în paragină, iar curtea a devenit un loc mizerabil (foto).

Hotelul imperial

Nu toate hanurile au avut un asemenea destin nefericit. După mulţi ani, unele dintre ele şi-au recăpătat ceva din gloria de odinioară. "Trompetistul", care a funcţionat până la începutul secolului trecut în clădirea alăturată hanului "Boul de aur", pe strada Palanca nr. 2, era destinaţia preferată a gurmanzilor şi a oamenilor înstăriţi, unul dintre cei care au poposit la acest hotel fiind însuşi împăratul Francisc al II-lea.

În secolul al XIX-lea, "Trompetistul" a fost mutat pe strada Rodnei, însă şi-a păstrat renumele de cel mai bun hotel din Timişoara. În 1866, faima lui a fost confirmată şi de faptul că domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut acolo ultimele zile pe pământ românesc.

Astăzi, după mulţi ani de la închiderea localului, o parte din clădire şi-a recăpătat vechea destinaţie, parterul fiind acum ocupat de două baruri.

Cei şapte prinţi

Un al treilea local de renume se afla în Piaţa Unirii. "La cei şapte prinţi electori", unul dintre cele mai vechi şi mai mari hanuri (ulterior hotel, dotat cu restaurant şi terasă), era situat în apropierea porţii de nord-est a cetăţii. Hanul avea unul dintre cele mai bune vaduri din oraş datorită drumeţilor şi coloniştilor şvabi care veneau de pe Calea Lipovei, Aradului şi Torontalului. Cafeneaua era un loc de întâlnire a intelectualităţii timişorene şi de dezbatere a subiectelor politice din acea vreme, dar era frecventat şi de tinerii care practicau jocul de cărţi.

După ani, şi acest han a fost închis, clădirea având acum o destinaţie total diferită. Acolo funcţionează clasele I-IV ale Liceului Lenau, una dintre cele mai prestigioase şcoli din oraş.

	ORAŞUL