de Liana PAUN

La scurt timp după căderea comunismului, Timişoara a devenit gazda Festivalului Etniilor, care, de la cea de-a doua ediţie, se desfăşoară în spaţiul Muzeului Satului Bănăţean. Încă de atunci, a fost construită o poartă pe care sunt menţionate toate minorităţile care locuiesc în Banat şi fiecare etnie participantă a sădit pe aleea care i-a fost destinată câte un pom.

Ideea directorului

Cineva s-a gândit că îndelungata conlocuire a numeroaselor naţionalităţi care alcătuiesc populaţia zonei poate fi ilustrată prin realizarea unui adevărat sat al etniilor. Cum în muzeu există o singură casă a minorităţilor din Banat - casa maghiară din Babşa - directorului instituţiei, Viorel Popescu, i-a venit ideea de a ridica, pe respectiva alee, câte o casă a fiecărei etnii. Proiectul va demara în acest an, urmând să fie finalizat anul viitor. Pe lângă fondurile primite de la CJT, casele vor fi ridicate şi cu sprijinul fiecărei minorităţi.

Cehă, slovacă, germană

În curând va începe construirea a două case reprezentative pentru minoritatea cehă şi cea slovacă. Prima casă va fi ridicată după modelul unei case din satul Sfânta Elena, aflată în Clisura Dunării, iar cea de-a doua va fi construită după tipologia şi cu tehnica celor din zona Nădlacului. Destul de avansate sunt şi pregătirile pentru ridicarea unei case germane, lucrare sprijinită şi de Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Ulm. Pentru aceasta există deja în muzeu componente arhitecturale vechi - grinzi, geamuri, uşi - care au fost achiziţionate de la o veche casă germană din Biled.

Căruţa cu coviltir

Discuţii s-au purtat deja şi cu comunitatea rromilor, pentru ridicarea unei case de rromi meşteşugari. "Printre meşteşugurile cele mai răspândite şi cunoscute care au fost practicate de ţigani sunt cele de căldărar, rudar, argintar sau samsar. Rămâne să stabilim ce casă reprezentativă putem construi în muzeu. O problemă este aceea că ei erau nomazi, aşa că din curtea casei nu va lipsi căruţa cu coviltir", spune Viorel Popescu. Urmează să se finalizeze negocierile pentru aducerea unei case de bulgari, posibil din Breştea, şi a unei case sârbeşti, din localitatea timişeană Petrovaselo sau din Clisură.

"Va mai dura"

Dacă reprezentanţi ai etniilor vor contribui la ridicarea caselor, amenajarea interioarelor va cădea în sarcina muzeografilor. "Ei vor aduce din teren, din localităţile în care etniile respective sunt bine reprezentate, obiecte vechi, caracteristice fiecărei minorităţi, care vor fi expuse în casele acestora, dar contăm şi pe sprijinul lor. Slovacii s-au angajat să aducă diverse obiecte de la Nădlac, iar germanii au promis acelaşi lucru. Asta va mai dura, deoarece anul acesta nu ni s-au alocat bani pentru achiziţii", spune directorul muzeului. Aşa cum casele care constituie "centrul civic" al satului bănăţean au devenit, în bună parte, funcţionale, şi aceste case vor deveni locuri de întâlnire pentru fiecare etnie, care va putea desfăşura în cadrul muzeului diverse acţiuni menite să păstreze vie tradiţia.

HORA PRIETENIEI. Începând din anul 2000, Festivalul Etniilor, ajuns în acest an la a şasea ediţie, se desfăşoară în Muzeul Satului Bănăţean. Fiecărei etnii i s-a pus la dispoziţie câte o casă din incinta muzeului, unde s-au organizat expoziţii cu diverse obiecte specifice, piese de port sau mâncăruri şi băuturi tradiţionale. Tot în cadrul acestui festival are loc o paradă a portului, un spectacol artistic susţinut de fiecare etnie în parte şi o horă a prieteniei în care se prind reprezentanţii tuturor naţionalităţilor care trăiesc în Banat.

ZONĂ DE AGREMENT. Tot în acest an, la Muzeul Satului începe să prindă contur un alt proiect mai vechi, şi anume amenajarea lacului şi a zonei care-l înconjoară. Lucrările pentru decolmatarea lacului au început deja, concomitent făcându-se şi o lărgire a perimetrului acestuia, astfel încât luciul de apă va avea o suprafaţă de aproximativ un hectar. Va fi dragată şi Behela, pe porţiunea care se află în incinta muzeului şi vor fi construite două stăvilare pentru reglarea cursului de apă, astfel încât lacul să aibă în permanenţă o rezervă de apă. Lacul va fi populat cu peşte şi aici se vor organiza, în viitor, concursurile de pescuit sportiv. Pe canalele Behelei vor fi mutate cele două mori de apă, care vor fi semifuncţionale, o văiugă şi vor fi refăcute două mori de vânt distruse de furtuna de acum câţiva ani. Tot aici va fi mutată colna viticolă din Galşa, în interiorul căreia se va amenaja o cramă, va fi construit un han, pe insula mare aflată în mijlocul lacului va fi montată scena pentru spectacole iar în jurul lacului va fi amenajată o alee pentru târgurile de meşteri, precum şi un spaţiu pentru hora satului.

"Prin poarta etniilor, construită mai demult, am dorit să scoatem în evidenţă că toate aceste etnii au convieţuit, secole de-a rândul, în satele bănăţene, păstrându-şi obiceiurile"

Viorel Popescu, directorul Muzeului Satului