Muzeul Tehnicii prindea contur în primăvara anului 1974, în spaţiul de la Bastion, la parterul clădirii în care funcţionează astăzi secţia de etnografie a muzeului. Au rămas puţini istorici care, în perioada respectivă, erau angajaţi ai muzeului şi îşi mai amintesc povestea acestei secţii. Punând cap la cap fragmente de amintiri, unele chiar contradictorii, se poate spune însă cu certitudine că aici au fost expuse numeroase piese industriale (motoare electrice, lămpi de iluminat, transformatoare şi contoare electrice, aparate de radio, macheta unui aeroplan realizat de Traian Vuia), multe de la începutul secolului trecut, unicate sau prototipuri, care ilustrau evoluţia ştiinţei şi tehnicii în Banat.

Pe la sfârşitul aceluiaşi deceniu, muzeul a fost închis, deoarece, în urma dispoziţiilor venite de la partid, secţia de artă de pe bdul Loga (unde astăzi funcţionează Centrul Cultural Francez) a fost evacuată peste noapte şi trebuia găsit un spaţiu de depozitare pentru exponatele aflate aici. În scurt timp, cele mai multe piese din muzeul tehnicii au fost transportate la muzeul de arhitectură populară de la Pădurea Verde - pe atunci o secţie a Muzeului Banatului - şi într-un spaţiu de pe str. Gheorghe Lazăr, pe care muzeul îl folosea ca depozit, şi au fost uitate cu desăvârşire.

Cu vreo zece ani în urmă, la muzeu s-a făcut o verificare a tuturor obiectelor aflate în inventarul colecţiei tehnice şi s-a constatat că piesele depozitate sub cerul liber la Muzeul Satului sunt ruginite şi descompletate. Au fost identificate 16 obiecte: aparate de proiecţie, generatoare şi motoare electrice, transformatoare, un vehicul pe pernă de aer, un rotor de turbină cu ax şi alte maşini, unele păstrate doar parţial, altele complet degradate. Situaţia era similară şi la depozitul de pe str. Gh. Lazăr, unde acoperişul era într-o stare avansată de degradare, astfel încât obiectele aflate înăuntru au ruginit. La trei dintre panourile primului calculator realizat la Timişoara, MECIPT 1, lipseau lămpile, iar de la panoul de comandă lipseau întrerupătoarele şi beculeţele de comandă. Astăzi, la Muzeul Satului se mai pot vedea vreo trei dinamuri GANZ şi scheletul maşinii pe pernă de aer, abandonate lângă trunchiul unui copac.

Viorel Popescu, actualul director al Muzeului Satului, instituţie care între timp s-a separat de Muzeul Banatului, spune că nu a existat niciodată un act de custodie pentru aceste piese. "Nici când ne-am despărţit de Muzeul Banatului nu s-a făcut vreun act pentru ce a depozitat aici secţia de istorie. Când am preluat eu secţia muzeul nici măcar nu avea gard sau pază. Pe la începutul anilor '90, înainte de a veni eu, totul se căra la fier vechi. În urmă cu câţiva ani au venit nişte turişti austrieci care au zis că le iau la Viena şi le fac să funcţioneze. Sunt obiecte vechi, de la primele uzine din Timişoara". Actualul director interimar al Muzeului Banatului, Tatiana Bădescu, s-a mărginit să declare că o parte din piese mai sunt prin depozite, multe degradate, iar cele care nu se regăsesc au fost imputate gestionarei.

ÎN PARAGINĂ. Pe coridoarele de la parterul Muzeului Banatului sunt expuse numeroase monumente de piatră din antichitate. Vizitatorul nu poate fi, însă, decât descumpănit dacă doreşte să viziteze aşa-zisul lapidarium, căci se împiedică la tot pasul de tot felul de vitrine, schelete metalice, rafturi, stive de sticle, cutii sau pungi de plastic înşirate generos de-a lungul coridoarelor. Tapetul s-a umplut de mucegai şi a fost nevoie de un semnal al presei ca să fie curăţat. Nici în expoziţia de bază, realizată cu 20 de ani în urmă, după înţeleapta concepţie a partidului unic, nu s-au făcut schimbări majore. Nici măcar de etichete, unele devenite ilizibile. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că Muzeul Banatului nu reprezintă un punct de atracţie pentru turişti, iar cei care se încumetă să-l viziteze pleacă dezamăgiţi, cu prea puţine impresii despre mult-lăudata Timişoară...

# 1857 - Timişoara, primul oraş din România în care s-a introdus iluminatul public cu gaz

# 1869 - Premieră europeană: introducerea, ca mijloc de transport în comun, a tramvaiului tras cu cai, pe o lungime de peste 6 km. În acelaşi an, pe canalul Bega sunt menţionate primele curse de pasageri, Timişoara fiind primul oraş din România unde s-a utilizat acest mijloc de transport în comun

# 12 noiembrie 1884 - S-a pus în funcţiune uzina electrică şi s-a introdus iluminatul public stradal cu energie electrică, Timişoara fiind primul oraş european iluminat electric (foto)

# 1899 - A fost introdus tramvaiul electric

# 1908 - Se dă în exploatare uzina hidroelectrică de pe Bega (Turbinele)

# 1938 - Prima maşină de sudat şine de cale ferată din lume

# 1969 - Primul calculator electronic din România (MECIPT 1), realizat la Facultatea de Electronică

Ioan Haţegan, istoric care a lucrat la realizarea muzeului tehnic