de Horatiu ARDELEAN

· La Clinica Universitară de Obstetrică şi Ginecologie "Bega" din Timişoara au venit pe lume, în anul 1995, primii copii din România născuţi prin fertilizare in vitro · Aparţinând de Spitalul Judeţean, clinica nu a mai fost renovată de 40 de ani!

Când plouă, apa se scurge pe pereţi, în saloanele noilor născuţi, în sălile de alăptare şi în boxele unde sunt găzduiţi micuţii care abia au venit pe lume. Un lighean pus în mijlocul unei încăperi adună picăturile de ploaie scurse din tavan.

Imaginile nu sunt desprinse dintr-un film realizat în urmă cu câteva decenii într-o ţară din lumea a III-a. Aşa arată, în anul 2004, secţia de neonatologie a Clinicii Universitare de Obstetrică şi Ginecologie "Bega" din Timişoara, clinică în care au venit pe lume, în anul 1995, primii copii născuţi în România prin fertilizare in vitro.

"Cârpeli, pe ici, pe colo"

Aparţinând de Spitalul Judeţean, clinica nu a mai fost renovată de 40 de ani! "Nu am făcut decât cârpeli, pe ici, pe colo. Recunosc, acolo nu s-au făcut reparaţii capitale. Spitalul ăsta e ca un ciur! Astupi aici, curge dincolo. Am făcut chiar şi un calcul. Pentru reparaţii capitale, întreg Spitalul Judeţean ar avea nevoie de 97 de miliarde" - spune Constantin Nica, directorul Spitalului Judeţean.

Fertilizare fără bani

De doi ani, pentru laboratorul de fertilizare in vitro (FIV), primul de acest gen din România - în care, începând cu anul 1995, au venit pe lume sute de copii prin această metodă - nu s-au mai dat decât firimituri.

În urma unui control de audit intern, "începând cu data de 1 decembrie 2002, toate încasările din cadrul compartimentului FIV s-au făcut pe baza chitanţelor plătite la casieria Spitalului Judeţean" - explică Simona Lăutaru, de la compartimentul de audit intern al Spitalului Judeţean. Prin această măsură, activitatea de FIV a fost practic gâtuită, pentru că la Clinica Universitară de Obstetrică şi Ginecologie nu s-au mai întors banii necesari derulării proiectelor.

Unde sunt banii?

Anul trecut, din activitatea laboratorului FIV al Clinicii "Bega" au intrat în casieria Spitalului Judeţean 904,6 milioane de lei. De la începutul acestui an până în 31 iulie, s-au încasat alte 518 milioane din activitatea aceluiaşi laborator. În total,1,43 miliarde lei. Din aceşti bani, laboratorul FIV a primit... 36,2 milioane de lei! "Conform balanţei contabile, aceşti bani există undeva, în soldul nostru... Ei nu s-au pierdut pe traseu" - spune Simona Lăutaru. În ce priveşte dotarea spitalului cu aparatură performantă, directorul Nica afirmă că aceasta nu poate fi achiziţionată: "Cumpărarea aparaturii poate fi făcută doar de către Ministerul Sănătăţii, pe baza unor referate primite de la noi".

"Trei fronturi de lucru"

Directorul Spitalului Judeţean, Constantin Nica, spune că s-a gândit la o destinaţie pentru banii proveniţi de la laboratorul FIV: "Aceşti bani vor fi folosiţi pentru reparaţii. La o primă evaluare, am estimat costurile acestor reparaţii la suma de 500 de milioane de lei. Nu trebuie să uităm că şi ei (cei de la Clinica "Bega" - n.r.) lucrează într-un spaţiu care aparţine de Spitalul Judeţean. Or, în momentul de faţă, am deschis trei fronturi de lucru: la Clinica de Psihiatrie, la "Bega" şi la Spitalul Judeţean". Cu toate asigurările că frontul de lucru este deschis, la Clinica Universitară "Bega" nu era, zilele trecute, nici picior de meseriaş care să lucreze la renovarea vreunei încăperi.

Probabil că se aşteaptă un incident de genul celui care a avut loc în urmă cu doi ani, atunci când o bucată din tavan s-a prăbuşit peste pătuţurile copiilor. Din fericire, în momentul respectiv nici un nou născut nu se afla în salon. Dacă însă incidentul se repetă şi se produce o nenorocire, cine va răspunde?

DIN RESURSE PROPRII. Anul trecut, pentru cei 41.500 de bolnavi internaţi la Spitalul Judeţean, CJAS a decontat 420 de miliarde de lei. "În acest an, am plătit 80 de miliarde din datoriile de anul trecut. Mai avem zece miliarde şi suntem la zero. Bugetul nostru este prevăzut să ajungă la 322 miliarde. În total, cu tot cu programele naţionale pentru diabet, dializă, cancer etc., vom primi 423 de miliarde de lei" - spune prof. dr. Constantin Nica (foto), directorul Spitalului Judeţean. Situaţia nu e însă deloc roză. Multe dintre secţiile Spitalului Judeţean arată ca după bombardament, nefiind renovate de zeci de ani. "Noi nu avem voie să facem investiţii sau reparaţii din banii primiţi de la Casă. Banii pot fi folosiţi doar pentru decontarea serviciilor medicale prestate. Eu nu pot să cer bani pentru că s-a spart o ţeavă sau pentru că plouă în secţia cutare. Toate reparaţiile făcute în ultimul timp s-au făcut din resurse proprii" - motivează Nica.

CONTRACTE INEGALE. Fiecare act medical e evaluat la un anumit număr de puncte. Pe baza punctajului, CJAS decontează contravaloarea serviciului medical prestat de medicul respectiv. Valoarea unui punct a fost cotată la 10.655.000 de lei. Cel mai ridicat indice îl are Clinica 2 de Chirurgie, condusă chiar de prof. Constantin Nica, directorul Spitalului Judeţean: 1,11 puncte pentru fiecare caz rezolvat. La polul opus se află medicii secţiei de neonatologie a Clinicii Universitare de Obstetrică şi Ginecologie "Bega" din Timişoara, care primesc 0,31 puncte pentru fiecare caz rezolvat. "E o anomalie! Ca să obţinem un punctaj mai mare, ar însemna ca majoritatea copiilor pe care îi aducem pe lume să fie bolnavi sau să aibă o patologie complexă pe care noi să o tratăm, altfel nu putem raporta cazul ca fiind rezolvat. Or, asemenea lucruri, din fericire, nu se întâmplă. Marea majoritate a copiilor se nasc sănătoşi" - a declarat pentru BĂNĂŢEANUL, una dintre doctoriţele de la neonatologie, care doreşte să-şi păstreze anonimatul.