• La Timişoara şi în alte oraşe din ţară au reapărut cuiburi legionare. Noii camarazi reînvie cultul lui Corneliu Zelea Codreanu, fostul Căpitan al Gărzii de Fier

Un tânăr timişorean de 25 de ani susţine că încearcă, alături de camarazii lui, să aducă un suflu nou în politica românească. Pentru asta, ei încearcă să reînvie doctrina legionară, se antrenează în tabere de muncă şi se pregătesc citind din scrierile lui Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider al Gărzii de Fier.

"Am aderat la mişcarea Noua Dreaptă deoarece cred în nişte valori precum ortodoxia şi românismul şi cred că dreapta naţionalistă poate fi o mişcare politică de avangardă", susţine liderul cuibului timişorean, Goran Mrakici. La doi ani de la înfiinţare, cuibul Noii Drepte timişorene are 30 de membri şi, după cum spune liderul Mrakici, câteva sute de simpatizanţi.

Conform site-ul mişcării, www.nouadreapta.org, "Noua Dreaptă a luat fiinţă la începutul anului 2000 într-o perioadă în care toată lumea vorbea despre necesitatea creării unui pol naţionalist puternic, a unei forţe capabilă să se facă auzită. Mai mult, în sânul mişcării naţionaliste din România, exista la acea vreme un vid (...) Noua Dreaptă a apărut din nevoia de a schimba această stare de lucruri, reunindu-i pe toţi naţionaliştii autentici într-un front militant, radical şi unitar. (...) Noua Dreaptă s-a constituit, din primul moment, atât ca un front de luptă cât şi ca un mediu formativ, ajungând, prin tinereţea, entuziasmul şi energia militanţilor săi să reprezinte o organizaţie eficientă pusă în slujba cauzei româneşti".

Activitatea cuibului timişorean nu este însă atât de vizibilă pentru publicul larg pe cât şi-ar dori membrii săi. Piedicile sunt, în primul rând, de ordin financiar, dar sunt cauzate, spune liderul Goran Mrakici, şi "de cei 50 de ani de comunism în care toată lumea asimila dreapta cu <<duşmanul poporului>>".

Militanţii "Noii Drepte" îl au ca model pe conducătorul Gărzii de Fier din perioada interbelică, Corneliu Zelea Codreanu. Cărţile de căpătâi ale membrilor cuibului timişorean sunt cele scrise de liderul legionar: "Cărticica şefului de cuib" şi "Pentru legionari".

"Mândră de trecut dar cu privirile îndreptate spre viitor", Noua Dreaptă îşi asumă, pe site-ul pe care se prezintă, doctrina legionară: "Noua Dreaptă întruchipează o dreaptă naţională, socială şi creştină, fiind totodată singura organizaţie care şi-a propus şi a reuşit să proiecteze doctrina legionară în mileniul III, adaptând-o împrejurarilor istorice actuale. Situăm lupta noastră pe o filiaţie neîntreruptă care începe cu Mihai Eminescu şi continuă cu Nae Ionescu, Corneliu Codreanu, Ion Moţa, Vasile Marin, Alecu Cantacuzino, Horia Sima".

Cartea de căpătâi a membrilor cuibului timişorean, "Pentru legionari", e o lucrare îmbibată de antisemitism. Zelea Codreanu susţinea că evreii erau principalii responsabili pentru "starea de haos indescriptibil" în care considera că se regăsea România în acea perioadă. Pentru Căpitan, evreii erau agenţi ai bolşevismului, ai teoriilor revoluţionare antiromâneşti.

Deşi nu este poziţia oficială a mişcării, Goran Mrakici spune că antisemitismul este acum, în România, o pierdere de vreme, din moment ce numărul evreilor din ţară este sub 10 mii. Dar, precizează el, "Nu pot să spun că sunt un iubitor de evrei!".

Membrii cuibului timişorean al "Noii Drepte" au avut deja probleme. În luna noiembrie a anului 2002, liderul cuibului, Goran Mrakici, a fost dus la poliţie. Iniţial s-a crezut că el şi camaradul cu care a fost prins lipind afişe au umplut oraşul cu lozinci anti-NATO. De aceea, când au fost văzuţi, fiind cunoscuţi ca neo-legionari, au fost reţinuţi şi duşi la secţie. Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş s-a autosesizat pe baza oronanţei de urgenţă nr. 31/2002 şi au început cercetările, cei doi fiind acuzaţi de propagandă naţionalist-şovină. În cele din urmă însă nu au fost însă puşi sub acuzare, scăpând doar cu o amendă de 2,5 milioane de lei pentru că "au lipit afişe în locuri interzise".

SÂRB MAI ROMÂN. Întrebat cum, de naţionalitate sârbă fiind, a reuşit să ajungă la conducerea unui cuib ce promovează românismul, Goran Mrakici spune despre el că este unul dintre cei care mai cred cu tărie în naţionalism şi - în special - în românism. "Eu nu vreau să par mai român decât alţi români, dar eu cred în valorile acestui popor", spune el.

"CE VREM". Considerând că "Naţiunea română trăieşte astăzi momente ale dezonoarei", Noua Dreaptă propune:

"1. Soluţionarea problemei ţigăneşti

2. Reincriminarea relaţiilor homosexuale

3. Combaterea prozelitismului sectar

4. Reîntregirea României

5. Trecerea la sistemul Democraţiei Participative

6. Adoptarea Distributismului ca sistem economic

7. Protejarea mediului înconjurator".

OMUL NOU. După cum se susţine pe site-ul mişcării Noua Dreaptă, "ideea fundamentală a doctrinei legionare este crearea unui om nou în mijlocul colectivităţii româneşti, care să constituie punctul de plecare al unei mari transformări spirituale în viaţa neamului nostru. Acest individ înzestrat cu calităţi de erou va avea misiunea să trezească energiile amorţite ale neamului, să-l ridice din starea de suferinţă în care se zbate şi să-l îndrepte pe căile indicate de mărirea şi onoarea lui naţională".

ANTI-NATO, ANTI-UE. "Noua Dreaptă" are în programul său politic şi idei împotriva NATO sau UE. Motivul este legat de presupusele încercări ale acestora de a forma "un imperiu mondial". "Camarazii" susţin ideea unei Europe unite, dar o "Europă a naţiunilor şi a naţionalităţilor".

"EXALTARE MISTICĂ". "Mişcarea legionară înregistrase un progres statornic în popularitate, graţie formelor neobişnuite de manifestare, ca organizaţie politică: sprijin dat ţărănimii în gospodărie, comerţ destinat să elimine concurenţa străină, tabere de muncă, totul desfăşurat într-o atmosferă de energie tinerească, cultul morţii în slujba Căpitanului şi a Mişcării, ceremonii religioase, recurgerea la violenţă şi asasinat şi, mai ales, antisemitism" - sintetizează istoricul Florin Constantiniu, în volumul "O istorie sinceră a poporului român" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997), ascensiunea Mişcării legionare în anii 30. "Actele de violenţă, comise cu o exaltare mistică, atacurile antisemite (...) au determinat luarea de măsuri împotriva Mişcării legionare" - notează istoricul. În opinia lui Florin Constantiniu, "Codreanu cultiva mersul la sate şi regiza cu grijă <<epifaniile>>", izbutind "să declanşeze un curent mistic în jurul persoanei sale".

CRIMA POLITICĂ. În lucrarea "O scurtă istorie a românilor" (Editura Humanitas, Bucureşti, 1999), istoricul Neagu Djuvara scrie despre nedorita "premieră" adusă de legionari în politica românească: asasinatul politic: "într-un proces în care era acuzat de un prefect (...), Corneliu Codreanu scoate revolverul şi-l ucide pe acel prefect. (...) de la 1863 şi până la acest asasinat nu s-a petrecut în ţara noastră nici o crimă politică (...). Asta este marea învinuire care se aduce legionarilor: au introdus în moravurile politice româneşti ceva ce nu făcea parte din tradiţia noastră". În ce priveşte implicarea unor prestigioşi intelectuali entuziasmaţi de mişcarea legionară (Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade etc.), ca şi a unui număr impresionant de persoane purtând nume "istorice" (Cantacuzino, Ghica, Sturdza etc.), Neagu Djuvara scrie că "a existat un fel de orbire colectivă".

LEGIUNEA. Legiunea "Arhanghelului Mihail" a fost o organizaţie de extremă dreapta din România ce se revendica de la ortodoxism şi românism. A luat fiinţă imediat după disoluţia Partidului Conservator, în anul 1922. Succesul său politic este marcat de alegerile parlamentare din 1937, când obţine locul al treilea, întrunind 15,9% din sufragii (după PNL, cu 35,9% şi PNŢ, cu 20,4%). Legiunea (transformată între timp în Garda de Fier) a preluat puterea alături de mareşalul Antonescu în septembrie 1940, dar, în urma unor conflicte sângeroase, a fost prigonită, iar liderii exilaţi în Germania. Între cei ucişi de legionari, care au recurs deseori la violenţă şi asasinat, s-au aflat Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, I. G. Duca, Armand Călinescu, Gheorghe Argeşeanu (fost preşedinte al Consiliului de Miniştri), Victor Iamandi (fost ministru de justiţie), generalul Gheorghe Marinescu (fost ministru de interne).

CĂPITANUL. Corneliu Zelea Codreanu, numit de partizanii săi Căpitanul, a fost cel mai important lider al mişcării legionare. În 1938, din cauza formelor violente de manifestare ale Legiunii şi din cauza asasinatelor ordonate, Carol al II-lea a ordonat arestarea şi executarea lui Zelea Codreanu şi a altor 13 capi legionari, implicaţi în asasinarea lui I. G. Duca şi a lui Mihai Stelescu. La zece luni după executarea lui Codreanu, legionarii îl asasinează pe prim-ministrul Armand Călinescu.

CE SPUNE LEGEA. Conform ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002, "constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi". De asemenea, cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi aderarea la o organizaţie de acest tip, sprijinirea unei asemenea mişcări şi chiar tentativa.