de Petrina CALABALIC

Rar întâlneşti printre degustătorii profesionişti de vinuri o femeie! Mai ales una care să ştie absolut totul despre această băutură, de la strugurii din care se face, la metode de fabricaţie, până la felul în care trebuie consumată. Luci Pârvu, oenolog de meserie, este una dintre ele. Mai mult, ea este cea care a organizat, la Timişoara, Salonul Naţional al Vinurilor.

Chemarea

"De 20 de ani lucrez în domeniul vinului, dar pasiunea mea e mult mai veche. Bunicii aveau vie, pe care împreună cu fraţii şi părinţii o culegeam. Întotdeauna a existat în familie un vin al casei", îşi începe Luci Pârvu povestea.În facultate a absolvit o secţie având ca profil via şi vinul. "În timpul practicii primeam repartiţie la câte o fermă pomicolă. Fructele aşezate în lădiţe erau frumoase, aspectuase, însă când intram în sala de fermenaţie, mirosul acela de alcool parcă mă chema. Era ceva ce mă atrăgea", mărturiseşte Luci Pârvu.

Şampanie şi vin spumant

În '86 primit un post de inginer la fabrica de vin spumant "Zarea Bucureşti", unde a rămas timp de zece ani. Acolo, de la o tehniciană pe numă Carmen Ivan a aflat toate secretele fabricării vinului spumant. "Şi în vinificaţie e la fel ca în orice altă meserie: dacă nu e cineva experimentat să-ţi dezvăluie nişte mici secrete, poţi să te chinui cât vrei, că nu vei reuşi să fii foarte bun", explică Luci Pârvu. Mai explică de ce nu este corect şi nici legal ca pentru vinul spumant să se folosească termenul de şampanie: "aceasta este marcă înregistrată în regiunea Champagne, din Franţa, consacrată pentru producerea aceastei băuturi".

Un an de muncă

Experienţa de la "Zarea Bucureşti" i-a întărit convinerea că preţul unui vin spumant nu reflectă munca depusă pentru producerea lui: "O şampanie care costă 300.000 de lei îşi merită pe deplin preţul. Durează un an de zile pentru a scoate o sticlă de vin spumant şi absolut totul se face manual. Sticlele se păstrează cu un dop provizoriu, în poziţie oblică, cu gâtul în jos. În fiecare zi, trebuie rotite o optime, pentru ca drojdia să se adune în dop. Apoi, după un an, se aruncă dopul cu drojdie, iar vinul poate merge pe piaţă".

Specializare în Franţa

În 1994 a înfiinţat, împreună cu alţi specialişti, Asociaţia Degustătorilor Profesionişti din România. Acum asociaţia numără 150 de membri, dintre care doar 25 sunt femei. De când face parte din aceasta, Luci Pârvu a uimit o mulţime de specialişti cu talentul ei de degustător, inclusiv pe francezi: "În 2000 a participat la o specializare de un an şi o lună în Franţa. Acolo m-am simţit din nou studentă. Am stat în cămin, făceam practică, am învăţat o mulţime de lucruri noi. Inclusiv să prezint vinurile franţuzeşti, francezilor, iar aceştia să fie încântaţi", povesteşte Luci Pârvu.

După o zi de muncă...

Pentru Luci Pârvu, rar trece o zi fără un pahar de vin. Face parte din viaţa ei. "Vinul te binedispune, îţi dezleagă limba", spune specialista. Fiindcă este o persoană plăcută şi deschisă, prietenii abia aşteaptă să bea cu ea. Apoi, la fiecare masă e nevoie şi de o sticlă de vin, pentru ca totul să fie mai gustos. Şi mai ei şi meseria, frumoasă, dar uneori... obositoare: "Recordul meu la degustare este de 120 de probe în 8 ore. După o astfel de zi de muncă pot spune că plec acasă cam obosită", conchide, râzând, Luci Pârvu.

VINURI LA ETAJ.În timpul stagiului în Franţa, Luci Pârvu a vizitat mai multe ţări în care există o tradiţie a vinurilor. Pe lângă Italia şi Belgia, degustătoarea a ajuns şi în podgoriile de peste ocean, din California. Ce a impresionat-o cel mai mult au fost cramele în care butoaiele cu vin erau depozitate pe patru sau cinci niveluri.

SALON EXCLUSIVIST. Luci Pârvu a venit la Timişoara anul trecut, pentru a promova programul turistic de degustare a vinurilor al Cramelor Recaş. Timp de 6 luni s-a ocupat numai de acest lucru: "Zi de zi degustam împreună cu turiştii şi vorbeam despre vinuri", spune Luci Pârvu. Fiindcă i-au plăcut oraşul şi oamenii cu care a lucrat, Luci Pârvu a decis să organzize un salon naţional exclusiv de vinuri. Acesta s-a desfăşurat la mijlocul acestei luni în Timişoara. "În România nu s-a mai făcut aşa ceva. A fost o nebunuie să organizez un salon numai cu vinuri. Am riscat, însă până la urmă a fost un succes. Poate că anul viitor va exista şi o a doua ediţie".

NOUĂ MILIOANE DE HECTOLITRI. România se află pe locul 5 în Europa la suprafeţele cultivate şi pe locul 6 la producţia de struguri şi vin, iar în ierarhia mondială, ocupă locurile 7, respectiv 10. În România sunt cultivate cu viţă-de-vie peste 240.000 de hectare, iar producţia anuală de vin se ridică până la 9 milione de hectolitri.

CUM SE DEGUSTĂ UN VIN? Luci Pârvu face o demonstraţie de degustare cu un pahar de vin roşu: "Ridici vinul la lumină şi vezi: e limpede? nu e limpede? Apoi olfactiv: faci vinul să danseze în pahar şi depistezi aromele. Acestea sunt transmise de lemnul de stejar către vin. Urmează proba gustativă: poate fi un vin plin, amplu, subţie, alcoolic... L-ai înghiţit. Persistă gustul, sau l-ai uitat? Îţi aminteşti de el, sau a trecut ca un pahar cu apă?"