Reamenajările de la UPU au durat un an. Spaţiile sunt acum mai largi, fără uşi despărţitoare, la fel ca în spitalele de urgenţă din Occident. Noua aparatură medicală a costat 600.000 de euro, fiind plătită de Ministerul Sănătăţii. Restul lucrărilor au fost făcute cu ajutorul sponsorilor şi al Consiliului Judeţean. "Firmele locale ne-au sponsorizat cu bani şi cu muncitori sau materiale de construcţie", spune directoarea spitalului, Mirandolina Prişcă.

În ianuarie 2008, spitalul va inaugura şi secţia de terapie intensivă, reamenajată parţial, tot cu ajutorul sponsorilor, care au contribuit cu 100.000 de euro. De fapt, şi restul proiectelor de îmbunătăţire a calităţii actului medical se bazează pe patroni generoşi, pentru că statul nu e prea darnic.

Cel mai mare spital arădean are nevoie de alte câteva milioane de euro pentru a ajunge în întregime la standarde europene. Cum bani nu sunt, iar datoriile spitalului sunt de peste 50 de miliarde de lei vechi, condiţiile pentru pacienţii internaţi nu se vor schimba prea mult în 2008. Nu există alocate fonduri pentru reparaţii şi renovări pe secţii şi saloane. Arădenii vor alege în continuare spitale din Szeged sau din Timişoara, unde tratamentele sunt superioare calitativ.

SMURD, DUPĂ ŞAPTE ANI. Noua secţie de urgenţe a spitalului a fost inaugurată o dată cu serviciul SMURD, reînfiinţat în Arad după şapte ani. Unitatea SMURD a primit trei autospeciale de urgenţă VW noi, cu dotări complete, pentru care Consiliul Judeţean Arad a plătit peste 250.000 de euro. Ele vor fi distribuite la trei baze amplasate în Bâzava, Sebiş şi Chişineu-Criş, zone în care au loc multe accidente rutiere. În ianuarie, unitatea va fi dotată cu alte şapte autospeciale, iar numărul bazelor SMURD din judeţ va creşte la şase, cu cele din Nădlac, Vinga şi Săvârşin. În judeţul Arad a mai funcţionat o unitate SIAMUD, în perioada 1995-2000, desfiinţată din lipsă de fonduri şi personal calificat.