În întreg judeţul Timiş există 1.200 de furnizori de servicii medicale. Măcar o dată pe an, Serviciul de Control, un organism independent din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş (CJAS), controlează toţi aceşti furnizori de servicii medicale (fie că e vorba despre spitale, medici, stomatologi, medici de familie, farmacişti etc.) pentru a constata dacă raportările acestora coincid cu realitatea. "Acest serviciu are un plan anual de control care vizează minim 75% dintre furnizorii de servicii medicale, la care se adaugă o serie de alte controale ad-hoc, suspiciuni ale unor nereguli în urma unor controale de audit sau reclamaţii ale pacienţilor", declară Horia Cristian, directorul CJAS Timiş.

La sfârşitul anului trecut, Serviciul Control din cadrul CJAS Timiş reuşise să verifice 1.100 de furnizori de servicii medicale. "E imposibil ca majoritatea dintre ei să nu fi fost verificaţi măcar o singură dată pe an. De regulă, dacă s-au constatat nereguli, acestea s-au axat în principal pe încasarea necuvenită a unor servicii medicale", spune Horia Cristian. CJAS are încheiate contracte cu fiecare furnizor de servicii medicale în parte. Lunar, aceştia din urmă raportează întreaga activitate pe baza unor grile care se decontează ulterior de către Casă. Practic, CJAS decontează serviciile medicale raportate. "Persoanele sau instituţiile nemulţumite că trebuie să dea banii înapoi Casei pot contesta raportul de control la Comisia de Contestaţii de la CJAS în termen de 30 de zile. Comisia poate admite contestaţiile parţial sau le poate respinge. Verdictul final în aceste cauze îl poate da Comisia de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate", explică Horia Cristian. În urma controalelor făcute în cursul anului trecut a rezultat faptul că furnizorii de servicii medicale din judeţ au un debit de 1.200.000 RON, adică 12 miliarde lei vechi. O parte din datorii sunt în momentul de faţă în diverse faze ale procedurii de contestaţie.

Controalele au scos la suprafaţă faptul că cele mai mari datorii din judeţ le au Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş", cu debite de 800.000 de lei, Spitalul Municipal din Lugoj şi Spitalul Municipal din Timişoara, cu câte 150.000 şi respectiv 100.000 de lei datorie. În urma contestaţiilor depuse, sumele datorate CJAS au scăzut puţin, cu sume de ordinul zecilor de mii de lei. "Au fost cazuri în care am constatat că unii medici habar nu aveau de pachetele de servicii pe care se obligaseră să le ofere pacienţilor, conform contractului încheiat cu Casa. Medicii nici măcar nu citiseră ce trebuie să conţină un pachet de servicii şi au făcut, în aceste condiţii, ce au crezut ei de cuviinţă. De regulă fac mai mult sau mai puţin decât este prevăzut în pachetul de servicii", explică Horia Cristian.

La un prim val de controale în cursul anului trecut, Serviciul Control a depistat 170 de medici care scriau peste 70 de reţete în prima zi a lunii. "Un medic a reuşit performanţa de a elibera peste 400 de reţete într-o singură zi. Majoritatea medicilor controlaţi aveau în comun prostul obicei de a începe să scrie reţete încă din data de 25 a lunii, însă treceau data de 1 a lunii următoare. Asta e o prostie. Reţeta este valabilă 30 de zile, iar oamenii au pus presiune pe farmacii. Dacă ţinem cont de faptul că fiecare medic de familie are, în medie, 1.200 de asiguraţi pe listele proprii, dacă fiecare dintre ei scrie câte 100 de reţete pentru prima zi a lunii, la farmacii se adună zeci de mii de oameni", adaugă Horia Cristian. Între timp, problemele s-au reglementat, iar medicii de familie au înţeles că pot prescrie reţete în oricare zi a lunii. Cei care au prescris reţete pe bandă rulantă s-au ales cu diminuarea contractului cu CJAS cu 10%. Dovadă că lucrurile au fost înţelese stă ultimul control în urma căruia doar şapte medici de familie din cei 467 aflaţi în relaţie contractuală cu Casa au reuşit să prescrie peste 70 de reţete într-o singură zi.

În fiecare lună, la nivelul judeţului Timiş au fost eliberate, în medie, câte 90.000 de reţete. Dintre acestea, peste 60.000 de reţete au fost eliberate pentru persoane care suferă de afecţiuni cronice. "În astfel de cazuri, consultul pentru un singur pacient nu durează mai mult de cinci minute, pentru că afecţiunea se cunoaşte, tratamentul este stabilit, iar medicul doar trebuie să scrie reţeta", explică Horia Cristian. Cu totul altfel stă situaţia în cazul celorlalţi pacienţi. În aceste cazuri, consultul clinic general al unui singur pacient poate dura aproximativ 20 de minute. "Asta nu înseamnă că medicii de familie nu vor înţelege că nu mai pot elibera reţete pe bandă rulantă. Lucrurile n-au să fie perfecte atâta timp cât vor exista plafoane la farmacii. Faţă de 2005, când ne situam în evul mediu al medicinei, acum lucrurile stau mult mai bine. Cu timpul, lucrurile vor intra pe făgaşul normal", încheie directorul CJAS Timiş.

LA MARGINEA EUROPEI. În România, ziua de spitalizare a unui bolnav costă între 100 şi 300 de lei, în funcţie de spital (în acest preţ intră utilităţile, salariile şi medicamentele). Statul român alocă anual pentru sănătatea fiecărui locuitor suma de 200 de euro. Această cifră e infimă comparativ cu sumele alocate în toate celelalte ţări ale Uniunii Europene. Ungaria cheltuieşte 800 de euro/an/cap de locuitor. Germania alocă 2.000 de euro, Franţa - 2.500 de euro, în timp ce Austria are şi mai mare grijă de sănătatea cetăţenilor ei alocând câte 2.900 de euro anual pentru fiecare locuitor.

Horia Cristian, directorul CJAS Timiş