Au început să fugă marile companii private de Timişoara? În ultima vreme, tot mai multe voci susţin că oraşul de pe Bega nu mai ştie sau nu mai are potenţialul să atragă noi investiţii

Cele cinci stele ale Timişoarei sunt pe cale să apună. În anul 2000, Ambasada SUA la Bucureşti a decis că oraşul de pe Bega este primul oraş din România "deschis pentru investiţii" şi îi acorda cinci stele. Opt ani mai târziu, oamenii de afaceri se plâng de piedicile birocratice excesive de care se izbesc în Primăria Timişoara. Recent, omul de afaceri Marius Cristescu (acţionar principal la Bega Group, alături de fratele său, Emil Cristescu), s-a plâns public de obstacolele ridicate în calea investitorilor de birocraţia atotputernică din municipalitatea timişoreană. "La secretariatul primăriei, aproape nimic nu funcţionează. Pentru orice intenţie de promovare a unei investiţii se cer documentaţii absurde, <<în numele legii>>, pe care nici o primărie din ţară nu le mai solicită. Nu e posibil ca, în Timişoara, să stai după autorizaţie şase luni sau un an, iar în Bucureşti să o ai într-o lună", a declarat omul de afaceri în ediţia de vest a cotidianului "Ziua".

Cristescu (foto) a subliniat că de problemele pe care le-a dezvăluit se izbesc toţi investitorii care vor să vină la Timişoara: "Toţi investitorii din Timişoara au aceleaşi probleme. Nu există un investitor în Timişoara care să spună că lucrurile, în Primăria Timişoara, merg bine (...). Toată lumea spune că lucrurile merg dezastruos! De ce, în orice oraş, poţi să-ţi iei autorizaţie într-un termen rezonabil şi numai aici se inventează hârtii peste hârtii, şi iar hârtii...? (...) E o problemă generalizată, a oraşului, nu numai a noastră. Faptul că nu se fac investiţii în acest oraş este, în primul rând, datorită acestor întârzieri".

Patronul Bega Group spune că aceste obstacole alungă investitorii interesaţi de Timişoara: "Din cauza acestor probleme, am plecat în alte oraşe. Şi nu numai noi. Am investit în alte oraşe, ca să nu mai stăm aici. Nu-i normal... am o sută de autorizaţii de construcţie în Bucureşti luate într-un an. În Timişoara am zece. E normal? Ce face un investitor străin când vine în Timişoara? Se ia cu mâinile de cap şi pleacă. Am rămas în urmă. Clujul o ia înaintea Timişoarei, pentru că nu se pune nici o piedică în administraţia locală".

Declaraţiile lui Cristescu sunt susţinute şi de femeia de afaceri Rodica Vlad (foto), patroana lanţului de farmacii "Vlad", fost consilier local ţărănist: "Am rămas codaşi. Clujul este mult înaintea noastră. Chiar şi Craiova ne-a luat-o înainte în ceea ce priveşte organizarea şi investiţiile. Nu mă refer numai la partenerii de origine germană pe care îi agreează domnul Ciuhandu. Vreau să spun că şi Carrefour, şi ceilalţi investitori care ar fi vrut să vină aici nu şi-au găsit locul din cauză că primăria s-a opus acestor investiţii! La primărie s-a format un sistem de protecţie a Kaufland-ului, care, se ştie, are strânse legături cu familia Ciuhandu, în sensul că fiul acestuia realizează proiectele pentru această firmă!".

În 2004, grupul francez Carrefour îşi stabilise ca priorităţi de expansiune pe piaţa românească oraşele Timişoara, Cluj şi Constanţa. Anunţul a fost făcut atunci de Francois Oliver, directorul general al Carrefour România. În cei patru ani care au trecut de atunci, Carrefour a deschis în România zece hipermarketuri - cinci în Bucureşti, şi câte unul în Ploieşti, Braşov, Brăila, Constanţa şi Cluj -, dar nici unul în Timişoara. Investiţia totală din România se ridică la peste 250 de milioane de euro, Carrefour cheltuind între 25 şi 40 de milioane de euro pentru fiecare nou hipermarket.

La începutul acestui an, Carrefour a achiziţionat, cu 55 de milioane de euro, lanţul de magazine Artima. Creată în 2001 de omul de afaceri timişorean Florentin Banu, firma deţine 21 de magazine în mai multe oraşe din vestul ţării. În Timiş, Artima a deschis supermaketuri la Sânicolau Mare şi Lugoj, dar nu şi la Timişoara. "Sunt anumite zone sau oraşe în care este mai uşor de intrat cu formatul de supermarket. În oraşele mici, unde nu vor fi hipermarketuri, supermarketurile vor fi foarte bine primite", au spus reprezentanţii Carrefour la finalizarea tranzacţiei. În Timişoara, Artima dorea să deschidă un supermarket pe Calea Bogdăneştilor, însă investiţia s-a blocat la stadiul de construcţie.

Primarul Gheorghe Ciuhandu spune că informaţiile făcute publice de fostul consilier ţărănist Rodica Vlad sunt eronate şi că venirea francezilor în Timişoara nu depinde de municipalitate. "E o minciună sfruntată. Au venit şi am avut discuţii cu ei. Le-am recomandat în urmă cu doi ani să se dezvolte în zona de sud a oraşului, pentru că în nord sunt destule supermaketuri gen Real, Selgros şi mall. Şi lucrul acesta se materializează în momentul de faţă pe un teren privat. Nimeni nu-i alungă", susţine primarul.

Un mall a plecat la Budapesta

De cealaltă parte, Rodica Vlad spune că francezii nu au fost singurii care au întâmpinat piedici la Timişoara: "În urmă cu câţiva ani, un om de afaceri canadian, originar din Israel, a dorit să deschidă un mall pe amplasamentul fostului abator. Atunci, am înţeles, nu s-a dorit, pe motiv că ar fi fost afectat un monument istoric (dacă putem considera cei doi lei de la intrare monument istoric). Omul a renunţat să mai facă investiţia la Timişoara şi a deschis un mall splendid la Budapesta! Acum se va face, totuşi, un alt mall la abator, dar de ce nu s-a putut face nimic în toţi aceşti ani?".

În acest moment, pe amplasamentul fostului abator, omul de afaceri Ion Ţiriac ridică un mall şi un cartier rezidenţial. Investiţia, care se ridică la 42 de milioane de euro (dintre care 22 de milioane de euro a fost doar costul terenului de cinci hectare), a fost condiţionată de păstrarea grupului statuar de la intrare. Finalizarea construcţiilor este programată pentru anul 2009.

În aceste condiţii, tot mai multe oraşe din vestul ţării au ajuns să se laude cu investitori care au dorit iniţial să vină în "Mica Vienă".

Cel care a dat tonul a fost primarul Aradului, Gheorghe Falcă. Acesta a declarat că, dacă oraşul pe care îl administrează îşi va menţine ritmul de creştere, până în 2015, Aradul va avea un PIB pe cap de locuitor mai mare decât al Timişoarei.

"S-a făcut o analiză a investitorilor veniţi la Timişoara şi Arad. A rezultat că, dintre cei care au vrut iniţial Timişoara, 80 la sută s-au oprit până la urmă la Arad. Cel mai mare este Coficab, care, dacă ar fi venit la Timişoara, ar fi fost al treilea investitor ca mărime din oraş. Dar asta nu mai este important. Important este că am reuşit să îi convingem să vină la noi. Sunt însă mult mai mulţi investitori care au făcut acest pas", spune primarul Falcă. În zona industrială a Aradului, Coficab, firmă specializată în realizarea de cablaje auto, a făcut o investiţie de 25 de milioane de euro şi a creat 200 de locuri noi de muncă.

Probabil însă că cel mai mare investitor pierdut de Timişoara este Nokia. Sosirea finlandezilor în parcul industrial de lângă comuna Jucu din judeţul Cluj (foto) este considerată de specialişti investiţia deceniului în România. Nokia Village se va întinde pe 100 de hectare şi va asigura locuri de muncă pentru 3.500 de oameni, investiţia totală fiind de 60 de milioane de euro. Iar acesta este doar începutul. Pentru că, ţinând cont şi de aportul adus de furnizorii săi, se estimează că investiţia în Nokia Village va ajunge la 200 de milioane de euro şi va crea, în final, în jur de 15.000 de locuri de muncă.

Nici autorităţile locale şi nici guvernul nu au stat cu mâinile în sân şi au anunţat că vor aloca câteva sute de milioane de euro pentru construcţia unei austostrăzi de 40 de kilometri ce va lega Jucu de Cluj şi pentru mărirea pistei de aterizare a aeroportului din Cluj Napoca. Investiţiile şi anunţurile privind dezvoltarea zonei au atras, ca un magnet, alţi investitori. Astfel, şi-au mai anunţat interesul de a deschide fabrici la Jucu giganţii Daimler (producătorul Mercedes), Porsche, General Motors şi DHL. Se vorbeşte acum de investiţii ce vor depăşi două miliarde de euro şi de zeci de mii de locuri de muncă. Parcul industrial din apropierea Clujului a atras atenţia şi dezvoltatorilor imobiliari care, acum, cumpără tot ce se poate cumpăra în această zonă. Preţul terenului a explodat. Dacă, în urmă cu câţiva ani, metrul pătrat costa doar doi dolari, acum, acelaşi metru pătrat costă între 120 şi 160 de euro.

Potrivit prefectului de Timiş, Ovidiu Drăgănescu, consultanţii finlandezilor au purtat discuţii cu autorităţile locale din Timiş înainte de a opta pentru Jucu: "Nokia a venit prima dată la noi, le-am spus că suntem deschişi cooperării. Dar am fost atunci în competiţie cu Ucraina. Au venit şi au văzut care e situaţia, probabil au făcut câteva analize... Şi după aceea s-au dus probabil pe o zonă virgină, cum e la Jucu". Afirmaţiile prefectului sunt parţial confirmate de reprezentanţii Nokia. Aceştia recunosc că s-au purtat discuţii cu mai multe oraşe din România, însă refuză să spună dacă, printre acestea s-au aflat şi Timişoara sau Aradul. În timp ce primarul Aradului, Gheorghe Falcă, nu doreşte să comenteze subiectul, primarul Timişoarei spune că nu are cunoştinţă despre intenţia Nokia de a veni iniţial în această zonă. "Nu, nu e adevărat. Eu nu am avut nici un fel de contact cu ei, poate au fost la domnul prefect. Nu am primit nici o ofertă", susţine Gheorghe Ciuhandu.

Potrivit unor surse apropiate concernului finlandez, decizia Nokia de a nu investi la Timişoara a fost influenţată de mai mulţi factori, printre care forţa de muncă insuficientă - din cauza prezenţei Siemens şi Alcatel -, dar şi neputinţa autorităţilor locale de a găsi un teren potrivit. Primarul Gheorghe Ciuhandu susţine că municipalitatea nu mai are de unde să facă rost de teren, majoritatea loturilor mari fiind acum în proprietate privată. Acest lucru este evident încă de anul trecut, când patronul echipei Politehnica Timişoara, Marian Iancu, a anunţat că doreşte să construiască un cartier numit Viola şi un nou stadion de fotbal. Deşi s-au grăbit să anunţe că au găsit un teren potrivit pentru derularea acestei investiţii, atât Consiliul Judeţean Timiş, cât şi Primăria Timişoara au declarat, apoi, că lucrurile sunt mai complicate decât păreau. Astfel, terenul de 120-150 de hectare promis iniţial de primărie nu poate fi alocat acestei investiţii deoarece trebuie folosit pentru satisfacerea cererilor de retrocedări. În acest caz, mai rămân 60 de hectare lângă comunca Covaci, pentru care CJT şi primăria îşi dispută în acest moment dreptul de proprietate.

În condiţiile în care autorităţile locale nu mai deţin teren, este greu de crezut că Timişoara va rămâne la fel de atractivă pentru viitorii investitori. "Şomajul în Timiş este destul de mic, iar în aceste condiţii, este greu de crezut că investitorii vor fi atraşi de această zonă. De altfel, nici învăţământul nu mai e calitativ, tinerii ieşind de pe băncile universităţilor tot mai slab pregătiţi, dar cu pretenţii de salarii mari. Mai este şi problema birocraţiei excesive, care este o problemă a României în general. România, în acest moment, este saturată. De acum înainte, investitorii străini vor merge mai degrabă în Serbia, ţară care oferă acum aceleaşi condiţii pe care România le avea în urmă cu câţiva ani", susţine analistul economic Nicolae Ţăranu.

Reprezentanţii concernului suedez Ikea, specializat pe comerţul articolelor de mobilier, au anunţat săptămâna trecută că au amânat deschiderea celui de-al doilea magazin din România. Programată iniţial pentru luna octombrie, investiţia nu va fi inaugurată mai devreme de 2009. Motivul oficial invocat de reprezentanţii companiei este legat de dificultăţile găsirii unei locaţii potrivite. "Din păcate (discuţiile pentru achiziţionarea unui teren - n.r.) nu au fost finalizate, deoarece, în acest moment, piaţa imobiliară din România este dezorganizată. Ca să deschidem un nou magazin avem nevoie de o zonă accesibilă, vizibilă şi mare. Aceste trei criterii sunt dificil de găsit", a declarat, pentru "Ziarul financiar", Cornel Oprişan, unul dintre managerii IKEA.

În mod cert, cel de-al doilea magazin va avea dimensiuni similare cu cel de la Bucureşti, se va afla în apropierea unei localităţi de peste 300.000 de locuitori, printre numele vehiculate aflându-se Cluj, Constanţa, Iaşi şi Timişoara.

"Din cauza acestor probleme, am plecat în alte oraşe. Şi nu numai noi. Am investit în alte oraşe, ca să nu mai stăm aici. Nu-i normal... am o sută de autorizaţii de construcţie în Bucureşti luate într-un an. În Timişoara am zece. E normal? Ce face un investitor străin când vine în Timişoara? Se ia cu mâinile de cap şi pleacă. Am rămas în urmă. Clujul o ia înaintea Timişoarei, pentru că nu se pune nici o piedică în administraţia locală"

"Nokia a venit prima dată la noi, le-am spus că suntem deschişi cooperării. Dar am fost atunci în competiţie cu Ucraina. Au venit şi au văzut care e situaţia, probabil au făcut câteva analize... Şi după aceea s-au dus probabil pe o zonă virgină, cum e la Jucu"

"Eu nu am avut nici un fel de contact cu ei, poate au fost la domnul prefect. Nu am primit nici o ofertă"