Încă de acum trei ani, BĂNĂŢEANUL a început o campanie de mediatizare a pericolului pe care îl reprezintă pentru Săcălaz o bombă de jumătate de tonă, rămasă neexplodată din al doilea război mondial. În cele din urmă, autorităţile au fost determinate să elimine această ameninţare care plana asupra localităţii.

La 5 iulie, BĂNĂŢEANUL publica un amplu articol despre circumstanţele în care bomba de 500 de kilograme a ajuns în balta de la Săcălaz şi pericolul care plana zi de zi asupra locuitorilor din zonă. În paralel, săptămânalul nostru a făcut demersuri oficiale pentru ca specialiştii Protecţiei Civile să scoată bomba care ameninţa viaţa a peste 6.000 de oameni. La 5 iulie 2004, BĂNĂŢEANUL l-a contactat pe mr. Corneliu Cozmei, pirotehnician în cadrul Detaşamentului Pirotehnic al Protecţiei Civile Bucureşti, care în urmă cu aproape 20 de ani a fost la Timişoara într-o primă încercare de scoatere a bombei. Tot la solicitarea BĂNĂŢEANULUI, câteva zile mai târziu, primarul Săcălazului, Ilie Todaşcă, a trimis Inspectoratului Judeţean de Protecţie Civilă Timiş un memoriu prin care se cerea intervenţia pentru anihilarea bombei. Săptămânalul nostru a urmărit îndeaproape şi drumul birocratic parcurs de hârtii până în momentul obţinerii aprobării oficiale. La sfârşitul lunii trecute s-a primit OK-ul. Demersurile BĂNĂŢEANULUI au avut succes.

Maiorul Corneliu Cozmei a mai fost cu câţiva ani înainte de revoluţie la Săcălaz. În baltă fuseseră deversate dejecţiile de la Comtim iar apa avea o adâncime de câţiva metri. Autorităţile de atunci au fost sceptice în privinţa succesului operaţiunii de scoatere a bombei, mai ales că, la acţiune, trebuia să participe şi scafandri. În cele din urmă, s-a renunţat. De atunci, nici unul dintre primarii Săcălazului nu a mişcat un deget pentru scoaterea bombei. După obţinerea aprobărilor, săptămâna trecută, maiorul Corneliu Cozmei, însoţit de sergentul Cristian Radu, au venit la Săcălaz pentru a îndepărta bomba care avea o încărcătură de 250 kilograme de trotil.

Însoţiţi de maiorul Claudiu Jalbă, maistru militar principal la Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Timiş, cei doi specialişti de la Bucureşti s-au pus pe treabă. În cursul zilei de marţi, la bordul unei bărci pneumatice, înarmaţi cu un locator de bombe "Vallon", în valoare de 12.000 $, de fabricaţie germană, care detectează locul unde se află bomba cu o precizie de 50-60 cm, pirotehnicienii au găsit monstrul de metal. După o jumătate de oră de căutări, locatorul de bombe a început să piuie, semn că bomba era acolo. Locul a fost marcat cu un steag galben. Maiorul Cozmei a punctat momentul cu un strigăt de bucurie: "Am găsit-o!!!".

A doua zi, întreaga zonă a fost înţesată de jandarmi, poliţişti şi angajaţi ai Protecţiei Civile. Operaţiunea de scoatere a bombei a fost coordonată de lt.col. Vasile Mărgineanu, comandantul Inspectoratului de Protecţie Civilă Timiş. Cu toate că s-a ordonat evacuarea caselor de pe străzile din apropiere, oamenii nu s-au prea sinchisit. "Să se dărâmi tăt, numa' ce-am construit io să rămână în picioare!", a spus hâtru unul dintre localnici, cu un vădit accent moldovenesc. La birturile din Săcălaz, în timp ce specialiştii de la Protecţia Civilă se căzneau să scoată bomba, era veselie mare. Câţiva comeseni comentau aprins evenimentul: "Bomba asta-i mai mare decât aia de la Hiroshima, numa' că asta nu are neutroni!"; "Dacă sare în aer, nu dă Domnul să pice la mine în grădină s-o duc la fier vechi. Da dacă nu o pocnit până acuma, nici nu mai pocneşte"; "S-or dat bani buni ca s-o scoată că de-a moca nu ţi-o scoate nimeni. Da io cred că-i numai vrăjeală, aşa, ca să scoată statul bani". În cele din urmă, decişi, băieţii au conchis: "Hai să mai bem un rând, că încă n-o bubuit!".

Cu toate că a lâncezit vreme de 60 de ani în balta de la Săcălaz, bomba plină de mâl era în perfectă stare de funcţionare. "Arată mai bine decât dacă ar fi fost păstrată într-un depozit de armament", a constatat maiorul Cozmei. Obiectul încărcat cu 250 de kilograme de trotil activ nu era nici măcar ruginit. Pentru detonare, cei de la Protecţia Civilă au săpat o groapă adâncă de doi metri în care au pus zece kilograme de trotil. Explozia bombei de la Săcălaz a lăsat în urmă un crater cu diametrul de 15 metri şi o adâncime de patru metri. Spectacolul s-a terminat. Bomba a devenit istorie.

Bomba a fost localizată cu ajutorul unui detector în valoare de 12.000 $

Bomba scoasă de mr. Cozmei era în perfectă stare de funcţionare

CARACTERISTICILE BOMBEI. Bomba extrasă din balta de la Săcălaz este de fabricaţie germană, tip 1939, şi a fost lansată de bombardiere Stukas şi Junkers. Formatul bombei este biogival, iar corpul din oţel forjat (fontă oţelită). Calibrul bombei a fost de 520 kg, cu o încărcătură de trotil. Cauzele neexplodării, conform specialiştilor de la Protecţia Civilă, pot fi lansările de la o înălţime prea mică, încărcări greşite ale condensatorilor electrici, lipsă de curent sau cuplări greşite între contacte. Grosimea pereţilor bombei este de 14 mm. Încărcătura de trotil ajunge la o greutate de aproximativ 250 kg.

În urma deflagraţiei s-a format o groapă cu diametrul de 15 metri şi adâncimea de patru metri. Schijele incandescente au fost aruncate până la o distanţă de 500 metri

# Luni, 16 august 2004

- Maiorul Corneliu Cozmei şi sergentul Cristian Radu evaluează situaţia la faţa locului.

- ora 10. Locatorul de bombe, în greutate de opt kilograme, este pus în funcţiune

- ora 10,30. Localnicii aduc o barcă metalică pentru a fi folosită la explorarea lacului. Din păcate, aluminiul din care este făcută declanşează alarma locatorului. Se cere o barcă pneumatică

- ora 11. Primarul Săcălazului, Ilie Todaşcă, face rost de o barcă pneumatică

- ora 11,35. Locatorul de bombe piuie. Zona este marcată cu un steag galben

- ora 12. Operaţiunea se suspendă până a doua zi, când este programată scoaterea efectivă a bombei

# Miercuri, 18 august

- ora 9,30. Toată zona din apropierea cimitirului din Săcălaz este împânzită de jandarmi. Circulaţia maşinilor pe străzile adiacente este oprită

- ora 11. Cele două tractoare aduse la faţa locului intră în acţiune. Curioşii sunt îndepărtaţi din zonă, în timp ce ziariştilor li se oferă câte o cască de protecţie, fiind sfătuiţi să privească operaţiunea de scoatere a bombei dintr-un ţarc amenajat

- ora 11,30. Bomba este trasă la liman. Cu ajutorul unor chingi, este agăţată apoi de cupa unui excavator şi depusă în remorca unui camion plin cu nisip.

# Joi, 19 august

- ora 9,30. Bomba este transportată pe un poligon din apropierea Săcălazului şi îngropată la o adâncime de doi metri pentru a fi detonată.

- ora 10. Groapa adâncă de 2 metri în care au fost puse bomba şi cele zece kilograme de explozibil este acoperită

- ora 10,35. Bomba este detonată.