BĂNĂŢEANUL a fost în vizită la câteva familii de romi din Sâmbăteni şi Covăsânţ, localităţi unde au fost construite cele mai multe palate. Proprietarii se dovedesc primitori până când îi întrebi despre cum şi-au făcut casele. Se tem să vorbească despre afacerile lor şi nu le place să le fotografiezi palatele. Spun că au muncit din greu pentru a-şi putea construi vilele.

Camerele imense stau goale însă, iar în teracote nu s-au băgat lemne niciodată. Locatarii se înghesuie în cămăruţe înguste, bucătării de vară sau alte anexe, în care şi-au pus patru sau cinci paturi.

"Iarna stăm în camere mici, că nu avem lemne să punem pe foc. Este scump să încălzeşti o casă aşa de mare", spune Gheorghe Mantu, din Covăsânţ. Dacă îl întrebi însă de ce şi-a ridicat ditamai casa, zice că vrea să-i aibă alături pe toţi membrii familiei. "Suntem aici 12 persoane şi nu ne deranjează să ne îngrămădim. Nouă, ţiganilor, ne place să ne unim familia, să stăm laolaltă, de aia ne facem casele mari", argumentează el.

În palat au loc toţi membrii familiei, iar pentru nepotul favorit, Ionel, viitorul este asigurat. La câţiva paşi de palatul bunicilor, chiar acum se ridică palatul nepotului. Ionel Mantu se va putea muta acolo când îşi va găsi o consoartă din rândul etniei.

La Sâmbăteni, familia Covaci este una dintre cele mai respectate în rîndul etniei. Alde Covaci umblă peste tot în lume şi fac afaceri prospere, în special cu mobilă veche. Se ocupă şi de agricultură, însă doar cât să aibă de-ale gurii, pentru că banii din afaceri trebuie puşi bine deoparte pentru a le rămîne copiilor. Respectând tradiţia, cei 16 membrii ai familiei care sunt acum în ţară s-au îngrămădit cât au putut de mult, chiar dacă au suficiente camere pentru a-şi face un hotel. "Avem aici patru paturi şi stăm confortabil, că bucătăria este destul de mare. Nu încălzim toată casa, că-i scump, iar noi, ţiganii, nu prea avem bani", se plânge capul familiei.

Bucătăria de vară a devenit locul în care-şi petrec iarna toţi membrii familiei, ţinând loc atât de cameră de zi, cât şi de dormitor.

De ce îşi construiesc romii palate pentru a sta înghesuiţi într-o bucătărie de vară? "În anii '60, romii au fost obligaţi să se stabilească, însă ei şi-au păstrat cultura şi simţul de a conserva familia. Pentru a-şi ţine toate rudele laolaltă, ei îşi fac case foarte mari, adesea lipsite de gust pentru majoritatea populaţiei", explică Gheorghe Răducanu, consilierul romilor din cadrul Prefecturii Arad. El spune că de obicei aceste palate sunt nefuncţionale, pentru că familiile care le deţin nu le folosesc. "Cele mai multe nici nu sunt terminate. Cu cât sunt mai mari, cu atât romii vor să îşi arate importanţa familiei lor în comunitate", spune Gheorghe Răducanu.

Mulţi se întreabă de unde au romii bani pentru a-şi ridica palatele. Autorităţile nu ştiu nici ele, dar e uşor de intuit. Cei mai mulţi dintre romi se ocupă cu tranzacţionarea obiectelor vechi, în special mobilă, pe care le cumpără de la bătrâni şi le valorifică peste graniţă. "Mai au şi meseriile tradiţionale, destul de bănoase, confecţionând cazane de ţuică sau cetârne. Banii mai provin şi din moşteniri, pentru că romii au adunat aur generaţii întregi. Se ştie că un ţigan, când bagă un leu sub saltea, nu-l mai scoate în veci de acolo. Iar acel leu este schimbat în aur. În familiile de romi, administrarea banilor se face foarte judicios. Capul familiei se gândeşte şi la nepoţi, e important să aibă ce să le lăse în urmă. Pentru asta, sunt dispuşi să nu mănânce. Nu degeaba se mai spune că ţiganii mănâncă cel mai puţin şi că durata de viaţă a lor este mult mai scurtă decât la alte popoare, în medie trăind până la 50 de ani", explică Răducanu.

Arhitectura palatelor ţigăneşti este un subiect de interes pentru arhitecţi. În timp ce unele par copiate din arhitectura orientală, altele sunt considerate combinaţii nereuşite ale mai multor stiluri. "Romii au stilul de a copia ce văd în lume, din grandomanie. La mine au venit foarte mulţi să le fac proiecte şi îmi aduceau poze din reviste, spunând că aşa vor să le arate palatele. Evident, nu am putut accepta niciodată astfel de lucrări, pentru că am şi eu o demnitate, iar aceste kitschuri nu mă reprezintă, aşa cum nu reprezintă nici cultura românilor", declară Gheorghe Seculici, unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi arădeni.

Majoritatea arhitecţilor sunt de părere că ridicarea palatelor nu ar fi trebuit aprobată de autorităţi, pentru că nu se încadrează în specificul arhitectural din România. În judeţul Arad există însă câteva sute, comuna Covăsânţ fiind fruntaşă cu cele 50 de palate ale sale ridicate în ultimii ani.

Familia Covaci din Sâmbăteni numără 16 persoane. Camera unde petrec cel mai mult timp este de fapt o bucătărie, care adposteşte şi trei canapele şi un colţar

STATISTICI OFICIALE ŞI NEOFICIALE. În judeţul Arad există, conform datelor de la ultimul recensământ, peste 13.000 de romi. Numărul lor ar putea fi însă dublu, pentru că mulţi au refuzat să-şi declare etnia. "Estimăm că sunt peste 25.000 de romi în judeţ, din care şapte mii în municipiu Arad", spune Gheorghe Răducanu. Localităţile cele mai populate cu romi, Covăsânţ, Curtici, Sântana, Şiria, Pecica şi Chişineu-Criş, au şi cele mai multe palate.

Gheorghe Răducanu se laudă şi el cu un palat: Palatul Administrativ, acolo unde lucrează în calitate de consilier al Prefecturii pe probleme ale romilor

CLĂDIRI NESIGURE. Mai multe studii realizate în ultimii ani în Capitală arată că majoritatea palatelor ţigăneşti sunt departe de a oferi siguranţă celor pe care-i găzduiesc. Inginerii constructori au dovedit că în cazul multor clădiri de acest fel nu s-au respectat proiectele aprobate de autorităţi. Mulţi au făcut economii la materiale şi au ridicat pereţi de două ori mai subţiri decât ar fi cerut normele de securitate. Nici fundaţiile nu respectă normele, astfel că, potrivit specialiştilor, multe palate se pot nărui la cel mai mic cutremur.

La 14 ani, Ionel este un băiat cât se poate de fericit, pentru că are palatul asigurat