de Horatiu ARDELEAN

Grupa de Intervenţie Pirotehnică face parte din Detaşamentul Poliţiei de Intervenţie Rapidă (DPIR). Munca ofiţerilor şi subofiţerilor de acolo ar fi mult mai grea fără aportul a doi patrupezi: un labrador în vârstă de un an şi şapte luni şi un ciobănesc german, veteranul echipei, în vârstă de şapte ani. Cei doi suplinesc cu succes orice aparatură de detectare a substanţelor explozive, oricât de sofisticată ar fi.

Donaţiile

Labradorul Bogdan şi ciobănescul german Beni au fost donaţi de către stăpânii lor inspectoratului de poliţie. Fără nici o pretenţie, cu excepţia angajării lor cu acte în regulă, în sistem. Şi pentru ca să nu resimtă trecerea într-o structură militarizată ca pe un şoc, donatorii lor au fost numiţi oficial colegi de echipă. "L-am primit pe Bogdan pe când avea nouă luni. Pentru că fac parte din structura DPIR, mi-am spus că n-ar fi rău ca Bogdan să-mi fie partener de echipă. Aşa se face că, printr-un act oficial, l-am donat IPJ Timiş. Practic, el este primul labrador angajat în structurile Poliţiei Române", spune Robert S., partenerul de echipă al lui Bogdan. La fel s-a întâmplat şi cu ciobănescul german Beni, care va împlini în curând şapte ani. "Şi el a fost donat inspectoratului cu acte în regulă. Este în rând cu ceilalţi angajaţi. Teoretic, el nu mai este al meu. Este al inspectoratului. Primeşte hrană, materiale de întreţinere. E un adevărat câine poliţist. Doar că nu are grade" - mărturiseşte Sever P., partenerul lui Beni.

Cuplul chinotehnic

Cine crede că numai noi, oamenii, mergem la şcoală, se înşală. Câinii poliţişti au parte şi ei de o Academie a lor. Bogdan a stat împreună cu partenerul de echipă patru luni de zile la Sibiu. "A fost un curs adevărat. Practic, am început de la zero şi l-am format pe Bogdan pentru a putea detecta explozibilul. Antrenamentele s-au făcut zilnic împreună pentru a se putea suda ceea ce specialiştii numesc un cuplu chinotehnic", spune Robert. Cursul de dresaj se realizează în cinci paşi. Primul se bazează pe metoda imitaţiei. Urmează ascunderea obiectului cu miros de explozibil în văzul câinelui cursant şi apoi ascunderea obiectului de către o persoană străină, fără ca măcar câinele sau partenerul lui de echipă să fi văzut ceva. După absolvire, Bogdan a fost declarat cel mai bun cursant, cu nota 9,42. De fapt, el este şi primul labrador angajat al Poliţiei Române.

Pensionarii

"Câinele asociază mirosul de explozibil cu cel de aport. El face acest lucru din plăcere. Practic, întreg dresajul se bazează pe recompensă. La început, câinele este recompensat cu mâncare, ciocolată sau bucăţele de zahăr. Mai târziu, recompensa este înlocuită cu o minge, astfel încât pentru el totul pare o joacă. Practic, se creează un reflex condiţionat de tip Pavlov", explică Sever P., partenerul lui Beni. Sever lucrează alături de câinii care depistează explozibil din anul 1985. "Beni este al patrulea câine specializat în explozibil de la IPJ Timiş. Primul a fost Nero. I-au urmat Boss şi Mondo. Aceştia însă au ieşit la pensie. Bogdan este cel mai tânăr şi probabil cel care va prelua ştafeta după pensionarea lui Beni", spune poliţistul.

În acţiune

În cursul anului trecut, echipa de intervenţie pirotehnică al IPJ Timiş a participat la opt acţiuni importante. În principal a fost vorba despre ameninţări cu bombă şi colete sau bagaje suspecte găsite în puncte aglomerate din oraş. "Ameninţările cu bombă au fost în general glume nesărate, lansate în liceele timişorene. O dată, am fost anunţaţi că pe treptele Catedralei au fost abandonate două bagaje suspecte. Echipa pirotehnică şi-a făcut apariţia la faţa locului cu toată aparatura din dotare. Câinii au intrat şi ei în acţiune. Rezultatul a fost negativ. De fapt, bagajele fuseseră abandonate acolo de un cetăţean care s-a dus tacticos să-şi savureze cafeaua, convins fiind că nimeni nu o să aibă curajul să-i fure bagajele chiar de pe treptele Catedralei", îşi aminteşte Robert.

Ameninţare cu dedicaţie

În acest an, echipa de intervenţie pirotehnică a avut doar două acţiuni. Prima a fost o ameninţare cu bombă la liceul "Ion Vidu", iar a doua a vizat sediul Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog (CZCCOA). "Chiar în apropierea clădirii CZCCOA Timişoara a fost depistat un colet suspect. Era vorba despre o cutie abandonată strategic lângă gard, în apropierea clădirii. Coletul era tapetat la exterior cu pachete goale de Marlboro care erau lipite de jur-împrejur. Nu am găsit nici un fel de material explozibil, însă s-ar putea să fi fost vorba despre o ameninţare cu dedicaţie", încheie subofiţerul DPIR.

ANTRENAMENTE SPECIALE. Cei doi câini poliţişti au zilnic un program special de pregătire. Ziua începe cu "ordinea la locul de muncă". Cei doi parteneri ai patrupedelor curăţă padocul şi fac periajul câinilor. Urmează apoi antrenamentul, care durează uneori chiar şi cinci ore, fiind întrerupt de perioade de joacă şi relaxare. "Noi îi cunoaştem cel mai bine şi simţim când randamentul lor este mai scăzut sau când dau dovadă de lipsă de concentrare", spune Robert. Antrenamentul cuprinde elemente de disciplină, de dresaj general şi exerciţii de depistare a explozibilului.

SALARIAŢI CU COADĂ. Pentru munca depusă, Beni (foto) şi Bogdan sunt recompensaţi cu câte 1.200.000 de lei pe lună, bani din care li se asigură mâncarea, câte 750 gr./zi (Pedigree special, o hrană brichetată cu multe calorii). De obicei, aceşti "angajaţi" ies la pensie la vârsta de şapte ani din cauză că ar putea apărea anumite probleme de sănătate (mirosul de explozibil afectează ficatul şi splina). Pentru a fi duşi la montă, este nevoie de aprobarea inspectoratului. Preţul unui câine poliţist se ridică la câteva mii de euro.

TEHNICI SPECIALE. Pentru detectarea materialului explozibil, membrii echipei DPIR au fost dotaţi şi cu aparatură specială. Este vorba despre un aparat care funcţionează pe bază de raze X (folosit pentru depistarea conţinutului unui colet) şi despre un disruptor, un dispozitiv care funcţionează cu ajutorul unor cuie, nisip sau apă şi se foloseşte pentru întreruperea circuitului care declanşează detonatorul explozibilului. Pentru cazurile de maximă urgenţă, poliţiştii DPIR au un roboţel special care se deplasează cu ajutorul unei telecomenzi până la coletul suspect.

NU ORICE CÂINE POATE FI POLIŢIST. Pentru a putea fi acceptaţi la curs, câinii trebuie să facă dovada unor certe calităţi, unele dintre ele native. Ei trebuie să fie buni aportori, adică să-şi manifeste dorinţa de a aduce obiectele aruncate de stăpân, şi să aibă mirosul foarte bine dezvoltat. La fel de important este şi temperamentul patrupedului, care trebuie să fie echilibrat.