Noul Patriarh și-a transformat casa părintească în vilă de lux, în timp ce fratele său trăiește într-o anexă a fostului CAP, fără apă și curent
Miercuri, 12 septembrie, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Înalt Prea Sfințitul Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în scaunul de Patriarh ortodox al României (foto). La Dobrești, satul său natal, întreaga comunitate s-a rugat și a așteptat cu lacrimi în ochi vestea cea bună. Undeva, la capătul satului, într-o casă dărăpănată, fără curent electric, Gheorghe Ciobotea s-a bucurat și el, deși nu mai vorbește de ani de zile cu fratele său Daniel, proaspătul patriarh.
Foto: Adrian PÎCLIȘAN (c)
Slujbă pentru șase oameni
"În seara alegerilor, ne-am adunat la mine vreo zece persoane. Când s-or anunțat rezultatele, am sărit în sus de bucurie. Ne-am rugat pentru el și ne bucurăm până la Dumnezeu. Dacă nu era el, satul ăsta s-ar fi desființat. Datorită lui avem asfalt și apă", spune Gheorghe Dănilă, de 63 de ani, unul dintre puținii locuitori ai satului Dobrești, unde a văzut lumina zilei Preafericitul Daniel, în urmă cu 56 de ani. În dimineața zilei în care Colegiul Electoral Bisericesc avea să decidă cine va fi viitorul păstor al Bisericii Ortodoxe Române, cei trei călugări trimiși la Dobrești de la Mănăstirea Sihăstria pentru a înființa aici o obște monahală s-au rugat pentru ca Dumnezeu să facă alegerea cea mai bună. "Seara, am mulțumit printr-un Te Deum pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Pentru că lumea nu a știut de slujba asta specială, la biserică au fost prezenți doar șase oameni", povestește călugărul Matei (foto), starețul viitoarei mănăstiri.
Fosta casă părintească a fraților Ciobotea, denumită acum casă de oaspeți, a fost transformată într-o vilă de lux. Terasa pavată cu marmură, la care se ajunge pe trepte pavate cu marmură, e împrejmuită cu balustrade din inox
Foto: Adrian PÎCLIȘAN (c)
Lux monahal
Casa părintească a Înalt Prea Sfinției Sale Daniel a fost donată obștii viitoarei mănăstiri Sf. Parascheva și, după cum spune părintele Macarie (unul dintre cei trei călugări veniți de la Sihăstria), acolo va fi casa de oaspeți. "Casa era una dintre cele trei din sat construite din cărămidă. Noi am renovat-o complet, iar acum este gata să primească oaspeți", spune călugărul Matei. În contrast cu restul așezării, fosta casă părintească a patriarhului Daniel nu mai aduce cu ce a fost înainte ci, mai degrabă, cu o vilă de lux amenajată după ultimele tendințe, cu materiale și finisaje de cea mai bună calitate, balustrade interioare și exterioare din inox. Pe pereți sunt expuse icoane și tablouri care îl înfățișează pe Preafericitul Daniel în diverse ipostaze, de student, profesor și mitropolit. Pe terasa de la parter, mărginită și ea de balustrade de inox, se ajunge pe niște trepte de marmură.
Erau considerați chiaburi
Tătăl patriarhului, Alexie Ciobotea, a fost învățătorul satului iar mama, Stela, casnică. Cei doi au avut trei copii, doi băieți (Gheorghe și Daniel) și o fată. "Au avut 30 de hectare de pământ și erau considerați chiaburi. Mama pierduse doi frați în al doilea război mondial și, în amintirea celor căzuți, a ridicat în sat un monument închinat eroilor", își amintește Gheorghe Dănilă, care a copilărit și a mers la școală împreună cu Preafericitul Daniel. "Când au venit comuniștii, le-au luat tot ce au avut.
De mic se voia preot
Bătrânul își amintește de patriarh ca de un om foarte glumeț, mereu bine dispus. "De mic, dacă îl întrebai ce vrea să se facă atunci când o să fie mare, spunea că vrea să fie preot. Până și fetelor de la școală le spunea că le spovedește și le cuminecă. Îmi amintesc că lua măsaiul de pe catedră și apoi cânta <<Doamne Miluiește!>>. Încă înainte de a merge la școală, știa deja să scrie și să citească", spune Dănilă. După școala generală, Daniel Ciobotea a plecat la Sibiu pentru a urma cursurile facultății de teologie. "Atunci s-a rupt de sat. Venea acasă mai rar, o dată la două-trei săptămâni. Când s-a prins de cele înalte, nu l-am mai văzut vreo 15 ani", spune Dănilă.
Din nou acasă
Când s-a întors la Dobrești, ÎPS Daniel era mitropolit al Moldovei. În 2002, cel mai important fiu al satului primea titlul de cetățean de onoare, distincție care i-a fost înmânată chiar de către fratele său, Gheorghe Ciobotea. "Atunci a stabilit și locul unde se va face mănăstirea. A mai fost în vizită de mai multe ori, dar tot pe fugă, câte două-trei ore. În 23 octombrie 2005, în ziua când s-a sfințit locul unde se va face mănăstirea, la noi în sat au fost peste 2.000 de oameni. De când e satul nu am avut atâția vizitatori și oameni înalți într-o singură zi!", exclamă Dănilă. Pe uliță se apropie încet Viorica Busuioc și Aurelia Gașpar, femei în vârstă de peste 70 de ani. "Așa am avut un stres și un greomânt până s-a anunțat că Daniel al nost' are să fie patriarh... O fost bucurie așa de mare, că am și plâns! Cum să nu plâng, când de fiecare dată când venea acasă și ne vedea, pe fiecare ne-a cunoscut și ne-a întrebat de sănătate. Noi nu putem mulțumi lui Dumnezeu cât ne-o ajutat!", spune Aurelia Gașpar.
Fratele Gheorghe
La capătul celălalt al Dobreștiului, aproape de ieșirea din sat, fratele patriarhului, Gheorghe Ciobotea, trăiește cu soția și unul dintre copii într-o anexă a fostului CAP (foto). Practic, într-o singură încăpere, în care au fost înghesuite patru paturi și foarte puțină mobilă, sărăcăcioasă. Nu au curent electric și nici apă. Gheorghe, care o viață întreagă a fost tractorist la SMT-ul din Bethausen, nu vorbește cu fratele său de câțiva ani. De-a lungul timpului s-au certat de mai multe ori din cauza unui petic de pământ. "Am trăit foarte greu", spune Florica, soția lui Gheorghe, adăugând: "Acum nu-i acasă, e dus cu oile pe vale".
Sărac lipit
Nevasta lui Gheorghe (foto) susține că soțul ei nu s-a înțeles cu frații (cu Daniel și cu sora sa) la împărțirea averii. "Dan (actualul patriarh - n.r.) i-a propus să renunțe la partea lui din casa părintească (care fusese moștenită de cei trei frați), pentru ca aceasta să fie donată mănăstirii. La schimb, s-au înțeles ca Gheorghe să primească șase hectare din cele 26 moștenite de la părinți, dar să fie vorba de pământul aflat împrejurul anexei fostului CAP, în care locuim acum. Ghiță a fost de acord să renunțe la partea sa din casa părintească și la restul pământului dar, când să semneze actele la notariat, la Lugoj, s-a răzgândit, pentru că, atunci când o citit, a înțeles că ar fi trebuit să renunțe la toată averea și să rămână fără nimic. Așa că nu a semnat. Casa părintească s-o dat până la urmă mănăstirii, iar Ghiță s-o supărat și de atunci nu mai vorbește cu Dan", spune Florica. Femeia e convinsă că, dacă soțul ei ar fi semnat acele acte, ar fi rămas și fără casă, și fără pământ.
Frații nu-și vorbesc
"Ghiță are o pensie de patru milioane. Am venit aici, într-o ruină de casă, dar cu ce să o reparăm, că noi de-abia putem trăi. Din 2004 nu am mai vorbit cu Dan, chiar dacă a mai fost pe aici. Noi nu ni-s contra lui. Nu ne trebuie nimic de la el. O zis Ghiță că <<mie mi-o trebuit dragostea și prețuirea lui. Atâta măcar, dacă nu o putut să mă ajute cu nimic>>. Uitați-vă, că nu avem nici curent la casă! Eu nu am de ce să mă ascund!", spune Florica (foto). Femeia spune că fostul mitropolit "nu o venit să-i dea copilului meu un milion de lei când era la colegiu, ca să-și cumpere o pereche de pantofi. Am păzit oile ca să-l țin la școală!".
A aflat de la radio
Gheorghe Ciobotea (foto) a aflat de la radio că fratele său a ajuns patriarh, spune cumnata lui Daniel: "Ne-am bucurat când am auzit că o ajuns patriarh. Ghiță o aflat vestea la radio, că îl ține cu el când merge cu oile și noi nu avem televizor. Cu toate că a ajuns om așa mare, noi niciodată nu i-am cerut ajutor. Dacă el, din bunătatea lui și din sufletul lui, nu vrea să ne ajute, atunci nu avem nevoie. Trăim cum putem. Mâncăm brânză, mâncăm fasole și tăiem porcu'. Ăsta-i traiu nost'...".
Satul noului patriarh este situat la 80 de kilometri de Timișoara. Deși din comuna Bara, de care aparține, drumul este destul de greu, pietruit, în Dobrești, ulița satului este asfaltată. Lipsește doar iluminatul electric stradal, întrerupt de RENEL din luna aprilie 2007 din cauza datoriilor acumulate. În seara când ÎPS Daniel a fost numit Patriarh, satul Dobrești a primit din nou curent electric
40 DE SUFLETE.
Satul Dobrești, aparținând de comuna Bara, se află la o distanță de 80 de kilometri de Timișoara. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1477. Înscrisuri se mai păstrează însă doar după anul 1.800. Dobreștiul a avut 126 numere de casă, care adăposteau 560 de familii. După colectivizare, oamenii au plecat din sat, iar astăzi mai sunt aici doar 40 de suflete.
De pe terasa în marmură și inox a vilei de lux în care a fost transformată fosta casă părintească a patriarhului se vede, ciuntită, crucea de pe turla bisericii din apropiere. Pentru restaurarea sau înlocuirea acesteia nu s-au mai găsit bani
BISERICĂ MONUMENT.
În Dobrești au fost ridicate două biserici: una ortodoxă, alta greco-catolică. Biserica ortodoxă, zidită în anul 1852, este singura care a supraviețuit, celălalt lăcaș ajungând o ruină. Toate icoanele cultului greco-catolic au ajuns pe vremea comuniștilor în biserica ortodoxă, declarată, de curând, monument istoric. În anul 2003, ÎPS Daniel a donat bisericii veșmântul cu care au fost înfășurate moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva (14 aprilie 2003). De atunci, veșmintele sunt păstrate într-o raclă lângă altar.
PROFIL DE PATRIARH.
Patriarhul ales al Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, s-a născut în satul Dobrești, comuna Bara, din județul Timiș, la data de 22 iulie 1951. Absolvent al Institutului Teologic Universitar Ortodox din Sibiu și doctorand al Institutului Teologic din București (sub îndrumarea părintelui Dumitru Stăniloaie), își continuă studiile în străinătate, doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă la Universitatea de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și doi ani la Universitatea "Albert Ludwig" din Freiburg, Facultatea de Teologie Catolică din Germania. La 15 iunie 1979, își susține teza de doctorat la Strasbourg. Timp de opt ani, între 1980 și 1988, este profesor la Institutul Ecumenic din Bossey, Elveția. În anul 1987 îmbracă haina monahală la Mănăstirea Sihăstria, din județul Neamț, avându-l ca naș de călugărie pe Arhimandritul Ilie Cleopa. După alegerea sa ca mitropolit al Moldovei și Bucovinei, Preafericitul Daniel a înființat peste 300 de parohii, 40 de mănăstiri și schituri și a inițiat construirea a peste 250 de biserici noi. Înscăunarea ÎPS Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, va fi oficiată duminică, 30 septembrie, de la ora 10.30, în Catedrala Patriarhală din București.
SPIRIT ÎNTREPRINZĂTOR.
În calitate de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, ÎPS Daniel a binecuvântat înființarea mai multor biserici și a inițiat rețeaua radio Trinitas, care numără 26 de posturi. Pe adresa de internet a Radio Trinitas (www.trinitas.ro) apar informații despre tipografia proprie, editura cu tematică religioasă și un magazin virtual din care se pot achiziționa obiecte de cult, veșminte, podoabe, icoane, obiecte de artă bisericească și consumabile (tămâie, mir, fitil sau cărbune). În curând își va începe emisia și primul post de televiziune din România cu tematică religioasă.
Fosta casă părintească a fraților Ciobotea, denumită acum casă de oaspeți, a fost transformată într-o vilă de lux. Terasa pavată cu marmură, la care se ajunge pe trepte pavate cu marmură, e împrejmuită cu balustrade din inox
În casa de oaspeți ridicată pe amplasamentul vechii case părintești, pereții au fost împodobiți cu icoane și cu tablouri de familie aparținând ÎPS Daniel
Holul ultraluxos de la intrare conduce spre sala de mese și spre bucătăria dotată cu aparatură de ultimă generație
La etajul casei de oaspeți a mănăstirii au fost amenajate două dormitoare
Baia ca dintr-o pensiune de cinci margarete amenajată de Daniel Ciobotea contrastează puternic cu faptul că, la celălalt capăt al satului, Gheorghe Ciobotea, fratele patriarhului, n-are apă curentă
Departe de fosta casă părintească transformată în vilă de lux, la celălalt capăt al satului, într-o anexă a fostului CAP, care stă să se dărâme, locuiește Gheorghe Ciobotea împreună cu familia sa