Când era puşti, Gheorghe Răducanu îşi dorea să devină un croitor renumit. Aşa ar fi dus mai departe meseria care a făcut-o celebră pe mama lui în Buzău. Erau o familie de ţigani care nu ieşea prea mult din tipare, cu toţii munceau cot la cot pentru a avea ce pune pe masă. Tatăl lui, dirijor al corului unei biserici neoprotestante, s-a dovedit mai înţelept însă decât alţi bărbaţi din rândul etniei: a fost aspru cu cei trei copii ai săi, obligându-i să facă şcoală.

Inginer de Iaşi

Gheorghe Răducanu a reuşit în cele din urmă să urmeze o facultate, tocmai la Iaşi, unde concurenţa a fost mai mare decât în restul ţării: opt pe un loc, la Institutul Politehnic. "Am intrat din prima şi încă cu o medie bună, de peste opt. Nu erau mulţi ţigani în România care făceau facultate în anii '60. Acolo, eram singurul ţigan. Profesorii mă încurajau însă, dar mă şi puneau la învăţat, poate ca să fie siguri că voi termina şi voi avea o diplomă", spune Răducanu.

A obţinut diploma şi a ajuns să lucreze în mai multe fabrici din indrustria uşoară, ca inginer-şef.

Pe cont propriu

La doi ani după Revoluţie, când fabricile îşi închideau pe rând porţile, Răducanu s-a mutat la Arad cu familie cu tot. Rămas fără serviciu, a trebui să încerce o afacere pe cont propriu, profitând de experienţa acumulată în domeniul confecţiilor. Şi-a deschis o firmă de confecţii şi imprimerie, pentru care a muncit toată familia timp de cinci ani. Apoi firma nu a mai făcut faţă concurenţei apărute pe piaţă şi a fost închisă.

Judecat după culoare

Pentru că s-a izbit de nenumărate uşi închise din cauză că este ţigan, Răducanu a declarat război prejudecăţilor, înscriindu-se în Partida Romilor, o organizaţie non-guvernamentală proaspăt înfiinţată după Revoluţie. "Toată viaţa m-am lovit de neîncrederea oamenilor, care mă judecau după culoarea pielii. Am vrut cu orice preţ să schimb ceva din aceste mentalităţi, chiar dacă recunosc că nu a fost deloc uşor, pentru că sunt ţigani care nu ne ajută deloc şi ne fac imagine cât se poate de proastă, mai ales în Occident", spune Răducanu.

Funcţionarul Guvernului

După ce a acumulat experienţă în derularea unor proiecte privind integrarea romilor în societate, pentru Răducanu nu a fost greu să devină funcţionar. Având studii superioare, cunoştinţe de limbă engleză şi de operare pe computer, în 2001 primea postul de consilier pe problemele romilor în cadrul Prefecturii Arad, devenind funcţionar guvernamental. În cei aproape patru ani de muncă, reprezentantul romilor a colindat tot judeţul pentru a promova programe dedicate exclusiv acestei etnii.

"Singura cale de a comunica cu ţiganii este să pătrunzi în comunităţile lor, să te aşezi şi să mănânci la masă cu ei. Dacă nu o faci, îi jigneşti şi îşi pierd încrederea în tine", spune consilierul Prefecturii.

Ajutorul, calul şi vama

Munca cu romii nu este deloc uşoară, mai ales pentru că majoritatea dintre ei nu ştiu nici să citească. "Prefectul ţiganilor", cum îl numesc unii din rândul etniei, este asaltat zilnic de zeci de persoane, majoritatea venind pentru consultaţii despre cum pot să obţină ajutorul social. Unii îi cer însă să-i găsească calul pierdut, să-i ajute la vamă să mai introducă câte ceva în ţară fără taxe sau, de ce nu, să vorbească cu judecătorul să-i claseze cazul. Alţii se simt discriminaţi când sunt întorşi de la graniţă pentru că nu au paşapoartele în regulă sau nu posedă cei 500 de euro necesari pentru a ieşi din ţară. "Le tot explic că nu eu fac legea, ci doar îi îndrum să o respecte, însă adesea se înfurie şi spun că nu-i reprezint, pentru că nu le rezolv problemele."

La şcoală, nu la cerşit!

"Mă tot gândesc la pensionare, pentru că am impresia că fac totul degeaba. Un simplu funcţionar nu poate schimba mentalitatea unei comunităţi cu tradiţii şi obiceiuri neînţelese de majoritate. Cel mai recent exemplu este al unei ţigănci căreia i-am găsit de lucru, dar nu s-a dus la serviciu, preferând să-şi trimită mai departe copiii la cerşit. Din această cauză avem nevoie de programe guvernamentale cît mai multe, care să sprijire integrarea romilor în societatea actuală, în timpurile în care trăim", încheie Gheorghe Răducanu. El le recomandă romilor să-şi trimită copiii la şcoală, considerând că este singura cale prin care romii să-şi schimbe imaginea pe care o au.

	DESTINE