Povestea rabinului Oppenheimer se pierde undeva în negura secolului al XVII-lea. Comunitatea iudaică din Timişoara îl recunoaşte pe Oppenheimer Zvi Hirsh ca fiind cel dintâi lider spiritual atestat istoric al comunităţii evreieşti din Banat. Se spune că, prin rugăciunile şi harul cu care a fost înzestrat, acesta a salvat multe suflete în perioada epidemiei de ciumă care a devastat Timişoara în urmă cu peste două veacuri. În ultimii ani, sute de credincioşi se roagă la mormântul rabinului, convinşi fiind că puterea lui miraculoasă are efect şi astăzi.

În luna martie a anului 1738, Timişoara era lovită de o puternică epidemie de ciumă care a răpus într-un an de zile o mie de locuitori. În memoria victimelor, la 23 noiembrie 1740 s-a pus piatra de temelie a monumentului Sfintei Treimi în Piaţa Unirii din Timişoara. Un an mai târziu, Timişoara era zguduită de un puternic cutremur de pământ, urmat de un incendiu devastator. Nenorocirile nu s-au oprit aici. În anii 1762-1763, un nou val de ciumă a făcut prăpăd. Amintirea acelor vremuri este păstrată vie în memoria timişorenilor prin statuia Sfântului Ioan Nepomuk din Piaţa Libertăţii. Contemporan cu toate aceste nenorociri a fost rabinul Oppenheimer Zvi Hirsh.

Mărturiile rămase până în zilele noastre spun că rugăciunile rabinului Oppenheimer au reuşit să oprească răspândirea epidemiei, salvând astfel nenumărate vieţi. "Din câte ştim, rabinul se ocupa şi de medicina naturistă. După cercetări amănunţite, el a reuşit să prepare câteva leacuri cu care a vindecat multă lume de boli", spune Laszlo Kelemen, administratorul Cimitirului evreiesc. Puterea rugăciunilor lui şi bolile vindecate l-au făcut cunoscut pe rabin în tot Banatul. După moartea lui, mormântul său a devenit loc de pelerinaj atât pentru evrei, cât şi pentru cei de alte confesiuni. Administratorul cimitirului spune că, mai ales după 1989, numărul pelerinilor care vin să se roage la mormântul rabinului Oppenheimer a crescut simţitor.

"Oamenii vin, se roagă, aprind lumânări şi depun în cavou mesaje scrise, la fel cum fac catolicii la icoanele Sfântului Anton", explică Kelemen. "Credincioşii de rit mozaic aşază pe lespedea mormântului câte o pietricică în mod simbolic, în amintirea <Zidului plângerii>", adaugă dr. Paul Costin, membru al comunităţii evreieşti din Timişoara. De obicei, oamenii vin şi se roagă de sănătate, pentru noroc în afaceri, linişte în casă sau ca să nu fie părăsiţi de cei dragi. "Ştiu toate acestea pentru că uneori mă mai uit peste bileţelele pe care le pun oamenii în criptă. Am văzut şi unele mesaje în care oamenii îl roagă pe rabinul Oppenheimer să îi ajute să construiască o casă", mai spune Laszlo Kelemen.

Potrivit administratorului, pentru ca rugăciunea să aibă efect, oamenii trebuie să vină la mormântul rabinului nouă zile la rând, excepţie făcând sâmbăta, atunci când cimitirul este închis. "Vin aici oameni de toate confesiunile. Ţin în mână bileţelul cu dorinţa pe care şi-o pun şi se roagă. Îmi aduc aminte că, în urmă cu câţiva ani, au venit special ca să se roage la mormântul rabinului şi două femei din Moldova. Un cunoscut de-al meu care a fost escrocat cu o casă şi târât în procese ani la rând, după ce s-a rugat nouă zile la mormântul lui Oppenheimer, şi-a recăpătat casa. Trebuie să fii credincios, altfel nu se împlineşte nimic. Nu-i de ajuns să vii aici, să arunci biletul în criptă şi să te duci acasă convins că o să primeşti totul de-a gata. Trebuie să ai şi credinţa necesară ca să te rogi", încheie Laszlo Kelemen.

SCURT ISTORIC. Chiar dacă vestigii ale prezenţei evreilor din Banat datează din secolele II-III d. Hr., existenţa comunităţii evreieşti din Timişoara a fost menţionată abia în 1716, în documentele de predare a cetăţii de către comandantul trupelor turceşti prinţului Eugeniu de Savoia, conducătorul armatei austriece. În cimitirul vechi de rit spaniol se află morminte din perioada ocupaţiei turceşti, din care cel mai vechi (foto) este cel al lui Azriel Assael, decedat în 1636, care a fost rabin şi chirurg. La un veac de la dispariţia acestuia, rabinul Meir Amigo şi alţi patru evrei din Istanbul au fost autorizaţi să se aşeze în oraş. O dată cu începerea introducerii drepturilor cetăţeneşti în Imperiul Austro-Ungar, comunitatea evreilor din Timişoara s-a dezvoltat numeric, ajungând la aproape 7.000 de persoane în perioada primului război mondial (cca 10% din totalul populaţiei). Astăzi, numărul evreilor este de zece ori mai mic.

700 DE MEMBRI, 13.000 DE MORMINTE. Astăzi, comunitatea iudaică din Timişoara numără cca 700 de membri. Cimitirul evreiesc, vechi de 300 de ani, se întinde pe o suprafaţă de 9 hectare şi adăposteşte peste 13.000 de morminte. Cel mai vechi mormânt datează din anul 1633. Cripta rabinului Oppenheimer este păstrată în bune condiţiuni deşi, cu ani în urmă, piatra de pe mormânt (foto) a fost spartă în urma unei furtuni. Pe lespedea de piatră, credincioşii de rit mozaic au lăsat mărturie zeci de pietricele care amintesc de "Zidul plângerii". E un semn că tradiţia este urmată cu sfinţenie, chiar dacă membrii comunităţii sunt din ce în ce mai puţini.

Laszlo Kelemen, administratorul Cimitirului evreiesc