de Liana PAUN

Legile de retrocedare a pământului, pădurilor sau caselor naţionalizate ori confiscate abuziv de regimul comunist s-au dovedit a fi, în unele cazuri, un fel de praf în ochi, atât pentru foştii proprietari, cât şi pentru ţările europene care trebuie convinse că în România domneşte o democraţie reală. S-au săvârşit nedreptăţi flagrante, foştilor proprietari furându-li-se pentru a doua oară, cu acte în regulă, proprietăţile care trebuiau retrocedate, în timp ce mai-marii zilei au devenit, prin diverse tertipuri, adevăraţi latifundiari, profitând de prevederile unor legi parcă anume făcute pentru ei.

Proprietari ajunşi milogi

În cel mai fericit caz, ţăranii au primit titlu de proprietate ori li s-a făcut punerea în posesie pe cele câteva hectare de teren sau de pădure la care îi îndreptăţeşte legea. Legiuitorii au "uitat" însă să stipuleze şi retrocedarea tuturor celorlalte bunuri confiscate din gospodăriile ţăranilor, cu care aceştia îşi lucrau pământul, astfel încât astăzi, ajunşi la bătrâneţe, privesc neputincioşi pământul ajuns pârloagă, pentru că nu mai au posibilităţi materiale şi nici puterea să-l lucreze. "Ţăranii români nu au pensii, gospodăriile lor au devenit nişte ruine, mulţi se sinucid, mai ales femeile, sau îşi îneacă durerea şi chinul în băutură. Proprietarii de pământ şi de păduri sunt la cheremul aşa-zişilor fermieri, şefi de asociaţii sau al pădurarilor. Mulţi îşi vând pământurile pe nimic, din cauza sărăciei, şi devin milogii satelor. Niciodată în istoria poporului român nu a existat o situaţie mai dramatică la sate", spune prof. Dan Drăghici, preşedintele PROPACT, primul sindicat naţional al ţărănimii române, care a luat fiinţă în anul 1993 în comuna Căteasca din judeţul Argeş.

Strasbourg, singura speranţă

De pe acum, sindicatul PROPACT a convocat ţăranii din satele româneşti, pentru a pregăti "cea mai mare răscoală ţărănească, la o sută de ani de la cea din 1907, dacă până atunci nu vor fi restituite integral şi necondiţionat absolut toate proprietăţile furate de comunişti". "Îi aşteptăm pe toţi proprietarii care încă mai au probleme cu restituirea proprietăţilor, nu încape nici o îndoială că sunt o mulţime, pentru că toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel sunt pline de procese civile pentru restituirea acestor proprietăţi iar curtea de la Strasbourg nu poate face faţă zecilor de mii de procese aflate pe rol, numai ale proprietarilor din România. Noi am trimis o sinteză cu peste 20.000 de proprietari de pământuri, păduri, case, conace, mori, bunuri în Cadrilater, care nu şi-au primit proprietăţile nici până astăzi", precizează preşedintele PROPACT. CEDO a rămas singura speranţă reală pentru proprietarii nedreptăţiţi în mod voit de judecătorii comunişti din România, afirmă acesta.

Nemulţumiri în Timiş

Prefectura Timiş a eliberat, până la sfârştul lunii iulie a acestui an, 127.070 de titluri de proprietate pentru o suprafaţă de 484.384 ha de teren agricol şi 5.085 de titluri pentru 11.824 ha de pădure, ceea ce reprezintă 96,5% din total. La comisia judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar au sosit mai multe contestaţii, majoritatea pentru anularea unor titluri pe terenuri greşit parcelate, dar nu există o centralizare a acestora. Unii au recurs la instanţele judecătoreşti pentru a li se face dreptate, dar sunt şi foarte mulţi care s-au resemnat în faţa abuzurilor comisiilor locale sau primarilor, atunci când au primit terenuri mult mai proaste decât cele stăpânite înainte ori li s-a condiţionat retrocedarea acestuia pe vechiul amplasament de câte o promisiune de vânzare făcută unor oameni de afaceri cu interese în zona respectivă. În evidenţele PROPACT se află peste o sută de cazuri de nerestituire a proprietăţilor în Timiş, care au fost trimise la Strasbourg.

STATUTUL PROPACT. Sindicatul PROPACT a dobândit personalitate juridică în baza unei hotărâri judecătoreşti din 28 august 1993. Asociaţia şi-a propus să militeze pentru modificarea Legii fondului funciar ("antidemocratică, abuzivă, plină de ambiguităţi") şi să urgenteze apariţia unui pachet legislativ pentru completarea Legii fondului funciar. Propact şi-a propus, de asemenea, să creeze un sistem de creditare, cooperare şi ajutor în cadrul asociaţiei, a unui sistem de valorificare şi contractare a producţiei agricole, formarea unei burse de produse agricole, crearea unui sistem de informare a producătorilor, a unui sistem juridic propriu, a unor comisii de legătură cu ţările occidentale, pentru credite şi colaborări cu asociaţii agricole similare.

ASISTENŢĂ JURIDICĂ. În 29 august, în comuna Căteasca, judeţul Argeş, au fost convocaţi proprietarii de pământ din România, pentru a discuta soarta ţărănimii şi a agriculturii româneşti şi a stabili coordonatele "răscoalei ţărăneşti din 2007", dacă nu vor fi respectate legile de retrocedare a pământului şi pădurilor. Până atunci, sindicatul oferă asistenţă juridică celor care doresc să acţioneze în instanţă statul român la CEDO. Dosarele, care trebuie să cuprindă un memoriu scris şi documente justificative, trebuie trimise profesorului Dan Drăghici, în comuna Căteasca, fiecare dosar urmând a fi analizat de un avocat care va fundamenta acţiunea în concordanţă cu cerinţele juridice ale CEDO. Cei care apelează la aceste servicii trebuie să devină membri PROPACT, urmând să plătească o cotizaţie de 2.400.000 lei pe an, iar pentru acţiunile în instanţă costurile vor fi comunicate după analiza fiecărui dosar.

CHESTIUNEA AGRARĂ LA 1907. La începutul secolului XX, ţăranii reprezentau peste 80% din populaţia României, iar majoritatea trăiau din ce lucrau în dijmă sau pe plată la marii proprietari, care, la rândul lor, îşi arendaseră moşiile. De cele mai multe ori străini de sate, arendaşii impuneau condiţii înrobitoare ţăranilor, acestea fiind cauza principalelor revolte. Izbucnirea răscoalei din 1907 a fost, în bună parte, rezultatul activităţii unei reţele de influenţă şi spionaj din Imperiul Austro-Ungar, al cărei sediu era la Cernăuţi. În urma refuzului marelui arendaş Mochi Fischer de a semna învoielile agricole, ţăranii din satul Flămânzi, de teama că vor rămâne fără lucru, au declanşat răscoala, care, în urma îndemnurilor venite din partea unor instigatori străini şi articolelor apărute în ziarele plătite de Austro-Ungaria, s-a extins cu repeziciune. Guvernul conservator a fost înlocuit cu unul liberal, care a şi luat, în scurt timp, măsuri de protecţie a ţăranului şi de limitare a arendăşiei. Câţiva ani mai târziu, în programul partidului a fost inclusă şi reforma agrară, promisă apoi de Regele Ferdinand pe front, în primul război mondial, şi pusă în aplicare după terminarea acestuia, când a fost votată de un parlament în care cei mai mulţi erau proprietari de pământ.

"De patru ani, sindicatul nostru nu mai este mediatizat, în urma unor interdicţii venite de la guvern, iar zilele trecute, în urma inundaţiilor din judeţul Bacău, preşedintele Iliescu a declarat că restituirea pădurilor a fost o mare greşeală. Cu ăştia avem noi de-a face.

Ţăranii nu au cu ce să-şi muncească pământurile, preţurile la produsele agricole sunt stabilite de hoţi şi de mafioţi sprijiniţi de guverne iresponsabile, agricultura României este într-un declin continuu"

Dan Drăghici, preşedintele PROPACT