În mod normal, porumbeii voiajori se întorc la o zi sau două de la lansare, în cazul unei distanţe de aproximativ o mie de kilometri. Au trecut însă trei luni şi în cuiburile lor au revenit mai puţin de 100 de înaripate. Crescătorii arădeni au trimis la Atena 60 de păsări, din care s-au întors acasă doar 12. Proprietarii porumbeilor spun că, deşi cu ani în urmă au mai participat la concursuri columbofile în care distanţele erau mult mai mari, nu au mai păţit niciodată ca un număr atât de mare de păsări să nu se mai întoarcă acasă.

Crescătorii păgubiţi cred că de vină pentru această pierdere este tehnologia. Mai precis, radarele militare amplasate în Atena pe perioada desfăşurării Jocurilor Olimpice şi numeroasele zboruri de observare a avioanelor, pentru a se evita orice atac terorist. O altă cauză ar putea fi sateliţii amplasaţi în zonă pentru numeroasele transmisiuni ate televiziunilor, care i-ar fi "bruiat" pe voiajori. "Porumbeii sunt recunoscuţi ca adevăraţi experţi în căutarea drumului spre casă cu ajutorul liniilor de câmp magnetic terestru. Toată această tehnologie care emite radiaţii magnetice le-a afectat simţurile şi i-a dezorientat", explică Radu Drăgan, preşedintele Asociaţiei Columbofile Arad. Îngrijorarea crescătorilor a apărut la câteva zile de la lansarea porumbeilor, dar speranţele lor au fost că păsările îşi vor recăpăta simţurile o dată cu încheierea jocurilor şi dezactivarea aparaturii militare şi de transmisii TV.

Crescătorii români au înregistrat pagube de zeci de mii de euro. "În ţară s-au întors în jur de 90 de exemplare, o pierderea fiind foarte mare, ceea ce nu s-a mai întâmplat la nici un concurs", a declarat Florin Moldovan, preşedintele Uniunii Federaţiilor Columbofile din România. Cum un exemplar de voiajor poate costa de la o sută la câteva mii de euro, cu cei 750 de porumbei pierduţi pagubele sunt de ordinul zecilor de mii de euro. Nu numai românii şi-au pierdut porumbeii la Atena. Din cei peste 1.500 de porumbei din Ungaria care au fost lansaţi la Jocurile Olimpice, doar 140 s-au întors în cuiburile lor, din informaţiile pe care le au crescătorii români.

Porumbeii voiajori erau vânaţi în timpul războaielor, pentru că se considera că transportă mesaje secrete ale inamicului. Un porumbel de curse francez din timpul primului război mondial, pe nume "Cher Ami", a rămas cunoscut pentru că şi-a încheiat misiunea de succes prin transportarea la destinaţie a unui mesaj vital, respectiv locaţia unui batalion militar. "Cher Ami" a primit distincţia "Croix de Guerre" pentru eroismul său, iar la scurt timp a murit datorită rănilor provocate de un glonţ care l-a atins. În al doilea război mondial, porumbelul călător "Gi Joe" (foto) a salvat peste o mie de soldaţi aliaţi, ducând mesajul la destinaţie.În ciuda focurilor inamice, porumbeii mesageri au avut o rată de succes de 98% în misiunile zburate în cel de-al doilea razboi mondial. Porumbeii s-au dovedit utili chiar şi în războiul din Golf, deoarece mesageria prin ei nu era afectată de blocajele electronice.

EXPOZIŢIE LA CONSTANŢA. Cea mai mare expoziţie anuală de porumbei va avea loc la Constanţa între 10 şi 12 decembrie. "Vor fi expuse cele mai valoroase exemplare pe care le are România, printre care campioni europeni la diverse concursuri", spune Florin Moldovan, preşedintele Uniunii Federaţiilor Columbofile din România. Expoziţia columbofilă este la a 36-a ediţie.La Constanţa vor putea fi văzuţi peste 600 de porumbei din toate rasele.

- Dacă nu sunt despărţiţi forţat, porumbeii formează o pereche toată viaţa

- Puii îşi dublează greutatea în primele două zile de viaţă

- Un porumbel matur are aproape zece mii de pene

- Atât masculii, cât şi femelele produc în guşă aşa-numitul "lapte de porumbel", din care îşi hrănesc puii în primele zile de viaţă

- Un porumbel poate trăi peste 30 de ani

- Porumbelul dă din aripi de zece ori pe secundă, iar inima îi bate de 600 de ori pe minut

- Porumbeii pot zbura 16 ore fără odihnă, fiind consideraţi atleţii aerului

- Unii porumbei fac naveta pentru a se hrăni în mediul rural, deşi trăiesc la oraşe

Radu Drăgan, preşedintele Asociaţiei Columbofile Arad