de Marian BUGA

Parcul Reconcilierii este cu siguranţă unul dintre cele mai scumpe proiecte culturale realizate după revoluţie în România. Sumele alocate de Guvern depăşesc orice aşteptări: 100 de miliarde pentru realizarea Arcului de Triumf, simbol al revoluţionarilor din Transilvania, şi peste 30 de miliarde de lei pentru amenajarea parcului propriu-zis.

Faţă-n faţă

Piesele de rezistenţă sunt cele două monumente simbolizând, atât pentru români, cât şi pentru maghiari, lupta pentru libertate din timpul Revoluţiei de la 1848. Pentru că spaţiul oferit de fosta Piaţă a Pompierilor pentru monumente atât de impunătoare, ambele înalte de peste 13 metri, era mic, cel mai mare rol în valorificarea terenului l-a avut arhitectul Istvan Sandor. "Arcul de Triumf se completează cu Statuia Libertăţii, pentru că plasarea lor a fost gândită de aşa manieră încât, privind de pe strada Ecaterina Teodoroiu, golul din Arc să fie umplut de imaginea Statuii", spune arhitectul.

Cascadă şi bazine

Complexul artistic integrează şi un luciu de apă, care leagă cele două monumente. "Va fi un bazin principal care va comunica prin rigole cu un portdrapel, ce va găzdui steagurile României, Ungariei şi Uniunii Europene, iar în dreptul fiecărui steag va fi o ţâşnitoare. Apa se scurge într-un prim bazin, mai mic, de unde sub formă de cascadă va ajunge în rigole. Acestea traversează parcul din partea cu Turnul de Apă până la trotuarul străzii cu Poliţia. Bazinul principal va fi iluminat subacvatic", spune Istvan Sandor.

Loc de meditaţie

Monumentele vor fi iluminate de câte 18 reflectoare, dotate cu celule fotosensibile, care pornesc automat la lăsarea întunericului. "Există trei programe, iar în funcţie de întuneric se aprind pe rând tot mai multe reflectoare. Pe timp de noapte, când nu mai sunt vizitatori, va exista o lumină de veghe, care la răsărit se stinge automat", spune arhitectul.

Parcul este pavat exclusiv cu piatră naturală, respectiv granit. "O treime din parc o va reprezenta spaţiul verde, iar pe margini vor exista arbuşti de mici dimensiuni. Se vor monta băncuţe şi astfel va fi un loc excelent pentru meditare."

Integrarea Turnului

Autorităţile vor să integreze în ansamblul cultural şi Turnul de Apă, astfel că zona nu va arăta ca o piaţă clasică, patrulateră. "Va fi o deschidere spre Turn şi spre fosta piaţă de animale. Vom demola, în viitor, toate clădirile existente, respectiv depozitele fostei unităţi de pompieri. Vor rămâne în picioare doar şcoala sportivă şi viitorul hotel al sportivilor, aflat în construcţie", spune arhitecul parcului.

Inaugurarea, cândva în noiembrie

Autorităţile şi-au propus să inaugureze parcul la începutul lunii noiembrie, însă nu au stabilit o dată precisă. "Se doreşte ziua de 1 noiembrie, dar e puţin probabil, din cauză că mai este de lucru. O altă variantă ar fi 14 noiembrie şi, în cel mai rău caz, ianugurarea va avea loc la sfârşitul lunii", spune viceprimarul Levente Bognar.

La inaugurarea parcului sunt aşteptaţi la Arad premierul Adrian Năstase şi alţi reprezentanţi ai Guvernului.

"Apa simbolizează în general o graniţă, dar aici ideea a fost ca monumentele să se reflecte în luciul de apă şi astfel să arate unitatea, dorinţa celor două popoare de a păşi împreună spre viitor"

Istvan Sandor, arhitect

POVESTEA UNEI STATUI. Statuia Libertăţii a fost amplasată la Arad în anul 1880, la comemorarea execuţiei celor 13 generali revoluţionari antihabsburgici de la 1848. La ordinul guvernului Ionel I.C. Brătianu, monumentul a fost demontat în 1924 şi păstrat în Cetatea Aradului, într-o unitate militară. Guvernul Radu Vasile a aprobat, la 20 septembrie 1999, transferarea monumentului în administrarea Ordinului Minoriţilor din Arad. În 2003, comunitatea maghiară din Arad a reuşit să adune aproximativ 400.000 de euro pentru restaurarea şi reamplasarea statuii, o parte din bani fiind primiţi de la Guvernul Ungariei.

PARC NĂSCUT DIN NEGOCIERI POLITICE. Ideea Parcului Reconcilierii a apărut la jumătatea anului 2003, când comunitatea maghiară făcea demersuri puternice pentru a reamplasa Statuia Libertăţii. În baza unui protocol UDMR-PSD, fosta administraţie locală (condusă atunci de PSD) a aprobat reamplasarea monumentului pe locul Pieţei Pompierilor. Proiectul a fost oprit de Ministerul Culturii, care a considerat că Statuia Libertăţii nu-şi găseşte locul în România mileniului trei. Disputele au dus chiar la ruperea protocolului PSD-UDMR la nivel local. Negocierile între UDMR şi Guvern au durat luni de zile, iar soluţia acceptată de părţi a fost un parc al reconcilierii dintre cele două popoare.