de Ildico ACHIMESCU

Într-altă parte de lume, aşezarea ar fi purtat apăsat amprenta exoticului personaj care s-a născut acolo. Zidul casei părinteşti ar fi fost ornat cu o arătoasă placă de marmură, interiorul fiind transformat într-un muzeu menit să atragă puhoaie de turişti. Fiind vorba de România, mai precis de Săcălaz, nimic nu aminteşte că aici s-a născut cel care a devenit, în anii primului război mondial, rege al unei insule din Oceanul Atlantic.

Uitare şi izolare

Cel pornit pe urmele unei poveşti regale decupate, parcă, dintr-un întârziat roman, are parte de o dezamăgire cât roata căruţei care stârneşte nori de praf pe uliţa mărginaşă a comunei timişene Săcălaz. Asemenea multor alte case "de nemţi", şi imobilul de la numărul 510 al străzii cu numărul VI, în care a văzut lumina zilei Josef-Andreas Gebhardt, viitorul monarh al Timorului, a ajuns ca vai de lume.

Pricină de fală

Ştefan Tomoiagă, coordonatorul gazetei "independente de interes local", "Foaia Săcălazului", face tot ceea ce depinde de el pentru a păstra vie memoria acestui consătean cu un traseu al vieţii ieşit din comun. Atunci când s-a pus la cale naşterea "foii", a dat sfoară-n lume, rugându-i pe foştii locuitori ai comunei, trăitori pe alte meleaguri, să-i ofere subiecte fierbinţi, strâns legate de istoria locului.

"Abecedar" bănăţean '86

Asociaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania a editat la Munchen, în anul 1986, o carte de suflet excepţională: "An Donau und Theiss". În cele peste două sute de pagini ale acestui "abecedar" bănăţean, doi iluştri cercetători ai istoriei culturii, Horst Fassel şi Josef Schmidt, au îngemănat o multitudine de mici bijuterii consacrate unor oameni şi locuri de faimă. Fiecare asemenea "istorie orală" a fost relatată, din auzite sau din amintiri, de câte cineva; povestea vieţii lui Josef-Andreas Gebhardt poartă semnătura lui Reinhold Fett.

"Steaua Albastră"

Josef-Andreas Gebhardt, născut la 23 iulie 1884, a urmat şcoala primară la Săcălaz, după care a fost dat ca ucenic de vânzător la magazinul de textile timişorean "Steaua Albastră". Acolo a avut parte de un patron din cale afară de pretenţios şi exigent. Cam nesupus din fire fiind, tânărul n-a fost dispus să suporte şicanele acestuia; a pornit pe jos, val-vârtej, spre casă, spunându-i tatălui său că, orice-ar fi, el pe la "Steaua Albastră" nu mai calcă. Părintele l-a altoit scurt pe fiu, crezând că lecţia va avea efect. Josef a făcut cale-ntoarsă, dar n-a mai ajuns la Timişoara ci în... SUA (via Germania), însoţit de câţiva prieteni dornici, la rândul lor, de aventură.

Un puci şi-o iubire

Rămâne învăluită în ceaţă pricina pentru care Gebhardt a părăsit, intempestiv, "ţara tuturor posibilităţilor", îmbarcându-se pe un vapor cu aburi, care l-a purtat până în Timor. După puţin timp, privirile fiicei unui puternic şef de trib au fost fermecate de chipeşul tânăr blond cu ochi albaştri din Săcălaz; nunta s-a desfăşurat în acord cu ritualurile locale.

Proaspătul ginere a deschis larg ochii la ce se întâmpla prin preajmă. A băgat de seamă că insula, aflată sub stăpânirea coroanei britanice, este controlată de un număr redus de militari, aşa că, bucurându-se de sprijinul băştinaşilor, a declarat război Angliei!

"Regele Gehardt I"

Înarmaţi cu securi, săbii, beţe, suliţe şi pietroaie, războinicii locali, conduşi de vajnicul bănăţean din Săcălaz, i-au alungat pe ocupanţii englezi. După victorie, Josef-Andreas avea să devină Regele Gebhardt I al Timorului. Britanicii nu au renunţat însă la ceea ce considerau că le aparţine de drept, însă abia după doi ani, aducând întăriri, au reuşit să-l detroneze pe Regele Gebhardt I, acesta fiind condamnat la moarte.

Iertat de regină

Bănăţeanul devenit monarh a scăpat de pedeapsa capitală datorită "colegei" sale britanice: suverana, care a cerut să-i fie adus rebelul, a fost impresionată şi s-a amuzat copios de odiseea lui Gebhardt şi l-a iertat.

Când s-a întors în satul natal din Banat, consătenilor nu le venea să-şi creadă ochilor: Josef-Andreas devenise un bărbat impozant, cu faţa arsă de soare şi brăzdată de cicatrice adânci. Fostul suveran al Timorului a mai stat ce-a stat prin Săcălaz, până i-a venit... un ordin de încorporare. "Un rege nu slujeşte alt rege!" a scris el pe marginea actului oficial, după care a pornit-o iar la drum. Abia după câţiva ani a dat un semn de viaţă din SUA; acolo a şi trecut la cele veşnice, pe la mijlocul anilor '50 ai secolului trecut.

"IMPERIUL" LUI JOSEF-ANDREAS. Timorul este o insulă întinsă pe 53.850 de kilometri pătraţi, situată în estul Arhipelagului Malaeziei, între Borneo şi Sumatra; populaţia sa numără astăzi în jur de 1,3 milioane de locuitori. Vegetaţia este una de savană; cel mai înalt pisc, Ramelan, atinge 2.920 de metri. De secole, culturile încetăţenite sunt cele de orez, manioc, cafea, tutun, cocotieri, arbori de cauciuc. În timpul primului război mondial, insula Timor era împărţită între Portugalia şi Anglia.