de Liana PAUN

• Proprietatea Principesei Elisabeta de la Banloc e revendicată de Paul Lambrino

Cu o lună în urmă, pe adresa Primăriei Banloc a sosit o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate "asupra fostei moşii regale", pentru terenuri agricole în suprafaţă de 722,18 ha, terenuri forestiere în suprafaţă de 536,90 ha, cu tot inventarul existent, precum şi construcţii accesorii: drumuri forestiere, sedii de cantoane silvice, cabane de vânătoare, case de protocol. Cel care revendică proprietăţile este "Alteţa Sa Regală Prinţul Paul Philippe al României", ca reprezentant al "Alteţei Sale Regale Prinţul Mircea Grigore al României" (titulaturi folosite fără acceptul Casei Regale, care, conform statutului acesteia, sunt acordate de rege).

Dosarul

În cerere se precizează că "moşia regală" din Banloc, "naţionalizată în anul 1948 o dată cu toate bunurile care au aparţinut membrilor familiei regale", a fost proprietatea privată a principesei Elisabeta (foto), care "nu a avut descendenţi direcţi care să revendice drepturi patrimoniale asupra averii acesteia", astfel încât "subsemnaţii, având calitatea de nepoţi ai acesteia... considerăm că suntem îndreptăţiţi să solicităm în calitate de moştenitori ai M.S. Regele Carol al II-lea al României reconstituirea dreptului de proprietate... ". S-au depus mai multe înscrisuri: copie după Monitorul Oficial din 1948 în care era publicat actul de naţionalizare, o sentinţă a tribunalului din Lisabona prin care Mircea Grigore Lambrino era recunoscut drept fiu legitim al lui Carol al II-lea şi se recunoştea dreptul său succesoral la averea acestuia, o împuternicire dată de Grigore Mircea Lambrino în anul 1999 fiului său pentru a-l reprezenta, testamentul prin care Elena Lupescu, ultima soţie a lui Carol al II-lea, îşi lăsa partea de avere lui Monique Urdăreanu (soţia lui Ernest Urdăreanu), un contract de vânzare-cumpărare încheiat în 2001 prin care Monique Urdăreanu îi vindea lui Paul Lambrino drepturile succesorale şi mai multe acte de stare civilă.

Procură anulată

Multe din actele depuse pentru obţinerea acestei proprietăţi ridică însă unele semne de întrebare. În 9 noiembrie, Curtea Constituţională respingea legea specială privind despăgubirea Regelui Mihai, şi, imediat după aceea, Grigore Mircea Lambrino făcea public faptul că, printr-un act notarial, a anulat procura dată fiului său, Paul, prin care acesta era împuternicit să-i revendice drepturile asupra bunurilor care au aparţinut lui Carol al II-lea. Potrivit spuselor lui Markar Yazegian, consilierul juridic al lui Grigore Mircea Lambrino, procura a fost retrasă pe motiv că Paul Lambrino a refuzat să-i prezinte tatălui său actele de intervenţie la diverse autorităţi. Cererea adresată Primăriei Banloc poartă o dată ulterioară, 28 noiembrie 2005. Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, spune că nici sentinţa dată în Portugalia nu a fost, deocamdată, recunoscută în România. "Sentinţa dată în 1995 de Tribunalul Teleorman a fost casată, iar procesul e în curs de judecare" spune avocatul Adrian Vasiliu.

În dispreţul legii

Şi actele de stare civilă stârnesc suspiciuni: pe cartea de identitate a lui Paul Lambrino, în dreptul numelui de familie e trecut "Al României", iar pe un certificat de naştere al lui Grigore-Mircea, eliberat de Primăria sectorului I Bucureşti la 11 februarie 2004, apare acelaşi nume, în timp ce la prenumele tatălui e trecut "Carol al II-lea al României". Potrivit Legii 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, titlurile de nobleţe nu pot fi trecute în actele de stare civilă, iar rectificări ale acestora se pot face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, organul de stare civilă având obligaţia de a verifica concordanţa tuturor înscrisurilor. "Avocatul lui Paul Lambrino susţine că "acesta s-a născut prinţ, sunt chestiuni intrate în notorietate", dar refuză să dea orice fel de lămuriri.

"Un caz dificil"

"Comisia locală e depăşită de complexitatea dosarului şi a cerut sprijinul comisiei de fond funciar a Prefecturii Timiş şi a juriştilor din această instituţie. Dosarul e incomplet, nu au fost depuse copii după cartea funciară care să ateste dreptul de proprietate al celui care o solicită şi actele de succesiune" spune primarul comunei, Cornel Toţa (foto).

"Vom acorda sprijin juridic comisiei locale de fond funciar prin intermediul juriştilor Prefecturii, întrucât e un caz mai dificil. În principiu, dorim ca fiecare să ajungă în posesia a ceea ce i se cuvine. Probabil vom lua legătura şi cu reprezentanţi ai Casei Regale, pentru a lămuri unele aspecte legate de piesele depuse la dosar de petent", declară Ovidiu Drăgănescu, prefectul judeţului Timiş.

CĂSĂTORIA MORGANATICĂ. În 1918, deşi România se afla în război, principele Carol a părăsit garnizoana din Târgu Neamţ, unde era comandantul unui batalion şi, deghizat în ofiţer rus, a trecut graniţa cu un paşaport fals, pentru a se căsători religios cu Zizi Lambrino, la Odessa, în mare secret. Conform uzanţelor Casei Regale, o căsătorie a membrilor acesteia era valabilă dacă avea consimţământul regelui şi al reginei, era oficiată de ministrul de justiţie şi de mitropolit. Statutul Casei Regale impunea căsătoria cu o persoană de acelaşi rang, care să aparţină unei familii domnitoare din Europa, în timp ce Zizi Lambrino provenea dintr-o familie aristocratică autohtonă. Cum această căsătorie era o problemă de stat, fiind vorba de moştenitorul tronului, ea a fost anulată de Tribunalul Ilfov, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial din 16 mai 1919. În ianuarie 1920, Zizi Lambrino a dat naştere unui fiu, recunoscut de Carol, dar care a fost înregistrat sub numele de Mircea-Grigore Lambrino. Zizi şi fiul ei au părăsit România, stabilindu-se la Paris.

PROCESE PENTRU MOŞTENIRE. Carol al II-lea a murit în 1953, în Portugalia, unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă alături de Elena Lupescu, cu care se căsătorise în exil, şi de Ernest Urdăreanu, fost ministru al Curţii, a cărui înrâurire asupra regelui a fost considerată de contemporani de-a dreptul malefică. Moartea sa a deschis problema succesiunii pentru averea lui Carol al II-lea şi în proces a intervenit şi Mircea Grigore Lambrino, pe care tribunalul din Lisabona l-a recunoscut, în 1955, drept fiu legitim al lui Carol al II-lea şi moştenitor al acestuia, chiar dacă nu purta numele tatălui. Doi ani mai târziu, hotărârea judecătorilor portughezi a fost confirmată şi la Paris. Lui Grigore Mircea i se recunoştea dreptul de moştenitor civil, dar nu şi acela de moştenitor al Coroanei. Din prima sa căsătorie, cu Helene Nagaviţîn, s-a născut un fiu, pe nume Paul Lambrino, care continuă seria proceselor pentru moştenire în România.

"Majestatea Sa Regele Mihai nu a revendicat decât ceea ce i-a aparţinut. Proprietatea de la Banloc a fost a principesei Elisabeta. Mai sunt şi alţi nepoţi îndreptăţiţi la această moştenire. Majestatea Sa recunoaşte dreptul la succesiune al lui Mircea Grigore Lambrino, dar nu-i recunoaşte apartenenţa la familia regală"

Simina Mezincescu, purtător de cuvânt al Casei Regal