La începutul lunii iulie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) a scos la licitaţie patru licenţe de telefonie de generaţia a treia - aşa numita 3G - urmând ca numele câştigătorilor să fie anunţat după 120 de zile.

Aceasta înseamnă că, în viitorul apropiat, românii se vor putea bucura de aceleaşi avantaje oferite de telefonia mobilă ca şi locuitorii ţărilor mult mai avansate din punct de vedere tehnologic.

Milioane pentru 3G

Costul implementării tehnologiei 3G la noi nu este tocmai ieftin. Astfel, fiecare câştigător al licitaţiei va achita un tarif de eliberare a spectrului de frecvenţă în valoare de 35 de milioane de dolari, în şase tranşe.

Prima tranşă a tarifului, în valoare de 10,5 milioane dolari, va fi plătită în termen de 120 de zile de la data acordării licenţei, iar următoarele cinci tranşe anuale egale, în valoare de câte 4,9 milioane dolari, vor fi scadente la data de 30 ianuarie a fiecărui an, începând cu 2006.

"Până în prezent, cel puţin doi operatori s-au arătat interesaţi să achiziţioneze o asemenea licenţă, dar avem semnale că şi alţi investitori sunt interesaţi să participe", a asigurat fostul ministru al Comunicaţiilor, Dan Nica.

Lansată la sfârşitul anului 2001, în Japonia, tehnologia 3G permite navigarea pe Internet la viteze impresionante, realizarea de videoconferinţe şi vizionarea de filme, totul pe telefonul mobil.

Reţelele 3G sunt capabile să transfere date la viteze cuprinse între 64Kbps şi 384Kbps, un salt considerabil faţă de telefoanele cu modem incorporat care se găsesc în prezent pe piaţa românească şi care permit o navigare de până la 14,4Kbps.

Din această cauză, tehnologia 3G reprezintă viitorul în telecomunicaţii, mai ales că, în scurt timp, se aşteaptă ca reţelele 3G să atingă viteze de până la 2Mbps.

De asemenea, tehnologia 3G transformă telefoanele celulare obişnuite în playere multimedia capabile să descarce şi să acceseze fişiere audio şi video. Mai mult, noul serviciu oferă jocuri mult mai avansate faţă de cele cu care ne-am obişnuit deja pe telefonul mobil.

Din aceste motive, nu este de mirare că noua tehnologie este preferată de aproape jumătate din populaţia Europei. Potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare TNS Telecoms, specializată în domeniul telecomunicaţiilor, aproximativ 42% dintre utilizatorii de servicii de telefonie mobilă din Europa sunt interesaţi de tehnologiile din generaţia a treia (3G), în mod surprinzător procentaje mai ridicate fiind întâlnite în rândul ţărilor din Europa de Est.

În încercarea de a afla care ar fi categoriile de utilizatori de telefonie mobilă cu cel mai mare potenţial de a utiliza noile tehnologii, TNS Telecoms a descoperit că 59% dintre clienţii din Turcia şi 51% dintre cei polonezi s-au arătat interesaţi de serviciile 3G, comparativ cu un nivel de 34% în Marea Britanie şi în Germania.

Anunţată cu surle şi trâmbiţe, afacerea 3G nu s-a transformat într-un mare "boom", dar creşte treptat în toate regiunile unde s-a lansat noul serviciu.

Conform analiştilor, telefonia 3G va creşte constant, în 2007 ajungând să reprezinte 14% din industria telefoniei mobile la nivel mondial. În acel an, analiştii pieţei anticipează că se vor vinde 170 de milioane de telefoane 3G în lume.

Prima companie care a lansat un astfel de serviciu în lume, NTT DoCoMo din Japonia, a reuşit să obţină succesul abia după 3 ani, la finalul lui 2003. Afacerea pare să funcţioneze: numai în ianuarie 2004, numărul abonaţilor a crescut cu 2 milioane, ajungând la 8,4 milioane în Ţara Soarelui Răsare.

Costuri suplimentare

Din păcate, noua tehnologie nu este ieftină, serviciile de ultimă generaţie implicând, bineînţeles, costuri suplimentare. Pe lângă preţul abonamentului - care, pentru români, va părea considerabil mai mare - cei care doresc să beneficieze de această tehnologie vor trebui să scoată din buzunar până la 330 de euro, preţul unui celular de ultimă generaţie.

Cu toate acestea, jumătate dintre persoanele care au răspuns afirmativ la întrebările referitoare la oportunităţiile serviciilor de telefonie din generaţia a treia, respectiv 21% din totalul utilizatorilor de telefonie mobilă, afirmă că sunt dispuse să plătească cu 6-10 euro pe lună mai mult pentru a putea folosi servicii 3G care permit conexiuni mai rapide la Internet, acces la poşta electronică prin intermediul telefoanelor mobile şi transmiterea rapidă de texte şi materiale audio-video.

Analiştii apreciază că, cel puţin în ceea ce priveşte serviciile 3G din Europa, va urma etapa "războiului preţurilor" în momentul în care Vodafone şi Orange vor lansa şi servicii de voce 3G. (Deocamdată, aceşti doi operatori oferă doar transfer de date în reţeaua de ultimă generaţie). Preţul abonamentelor şi al telefoanelor urmează, de asemenea, să scadă în 2004. Ieftinirea va fi accelerată şi mai mult când companiile americane vor intra şi ele pe piaţa europeană.

Ce nu au americanii

Luând în calcul toate beneficiile pe care le va aduce, tehnologia 3G înseamnă un salt imens în domeniul comunicaţiilor din România, mai ales că, din cauza costurilor ridicate, americanii nu au încă de gând să o adopte (majoritatea americanilor au deja aceste servicii acasă, ieftin, prin intermediul computerelor).

Rămâne de văzut dacă românii vor fi dispuşi să plătească un preţ considerabil mai mare faţă de cel pe care îl plătesc în prezent pentru a beneficia de ultima tehnologie în materie de comunicare.

În mai puţin de două decenii, telefoanele "tradiţionale" au ajuns adevărate obiecte de muzeu

În 1870, inventatorul american Elish Gray şi conaţionalul său de origine britanică Alexandre Graham Bell (foto, în prim plan) au înregistrat patentul telefonului la numai câteva ore diferenţă. După o bătălie în justiţie - faimoasă în epocă - Bell a fost declarat în mod oficial părintele telefonului

•  Conceptul de bază al telefoanelor celulare a fost inventat în 1947, când cercetătorii americani au analizat telefoanele de maşină şi şi-au dat seama că, folosind mai multe antene, capacitatea de trafic a acestora ar creşte substanţial. Numai că, la acea vreme, tehnologia pentru a pune în practică acest plan era inexistentă.
•  În SUA, tot ce are legătură cu transmiterea mesajelor radio sau TV cade sub incidenţa regulamentelor Comisiei Federale de Comunicaţie (FCC). Din această cauză, şi celularul, care este de fapt un radio pe două căi, trebuia aprobat de această comisie. În 1947, AT&T, una dintre cele mai mari companii de telefonie din SUA, a propus ca FCC să aloce un număr mare de frecvenţe pentru a putea fi utilizate de către telefoanele mobile. Astfel, AT&T ar fi avut o bază sigură de la care să înceapă cercetarea. FCC a respins parţial această cerere, acordând spaţiu suficient pentru desfăşurarea a doar 23 de conversaţii simultan. Această decizie a dezamăgit compania de telefonie, care a decis să-şi amâne cercetările. 
•  FCC şi-a schimbat poziţia în 1968, declarând că "dacă tehnologia capabilă să construiască un serviciu de telefonie mobilă mai bun funcţionează, vom creşte numărul frecvenţelor alocate, eliberând undele pentru mai multe telefoane mobile". Astfel, AT&T şi Laboratoarele Bell au propus un tip de telefonie mobilă formată din foarte multe turnuri de transmisie de mică putere, fiecare acoperind o aşa-zisă "celulă" de câţiva kilometri în diametru, iar colectiv, acoperind o arie mai mare. Fiecare turn avea să folosească doar o mică parte din frecvenţele alocate, iar în timp ce telefonul avea să "călătorească" dintr-o "celulă" în alta, conversaţia va fi pasată din turn în turn.
• Părintele telefonului celular este considerat dr. Martin Cooper, un fost manager general al diviziei de sisteme din cadrul companiei Motorola. Cooper a vorbit pentru prima dată printr-un telefon mobil în aprilie 1973. Primul telefon l-a dat rivalului său, Joel Engel, şeful cercetării de la Laboratoarele Bell.
• Până în 1977, şi AT&T şi Laboratoarele Bell construiseră primul prototip al unui telefon celular. Un an mai târziu, ambele companii efectuau teste publice pe străzile din Chicago, folosind peste 2.000 de aparate.
• În 1979, o companie japoneză lansa primul sistem comercial de telefonie celulară în Tokyo.
• În 1981, Motorola şi American Radio au pornit cel de-al doilea sistem test de radio-telefonie în zona Washington-Baltimore.
•  În 1982, FCC autorizează pornirea sistemelor de telefonie celulară în SUA.
• Un an mai târziu, primul serviciu analog de celulare este pus la dispoziţia locuitorilor oraşului Chicago de către compania Ameritech.

Folosite încă de la începutul anilor '80, telefoanele celulare din prima generaţie, deşi greoaie şi greu de operat din cauza sistemului analogic pe care îl foloseau, au lansat o adevărată modă în rândul oamenilor de afaceri şi nu numai.

Însă, la începutul anilor '90, devenise clar că era nevoie de o schimbare a tehnologiei.

A doua generaţie de sisteme de telefonie mobilă (2G), gen GSM, IS-136 ("TDMA"), iDEN şi IS-95 ("CDMA") a fost introdusă la începutul anilor '90. Prima convorbire de pe un celular care folosea tehnologia digitală a fost efectuată în Statele Unite.

În 1991, prima reţea digitală de telefonie mobilă era construită în Europa. În general, frecvenţele folosite de telefoanele din generaţia 2G erau mai mari, deşi, câteodată, acestea se suprapuneau cu cele din prima generaţie. Din această cauză, telefoanele din prima generaţie au fost date la o parte pentru a face loc celor din generaţia următoare.

O dată cu apariţia acestei tehnologii, vechile telefoane gen "cărămidă" au dispărut, fiind înlocuite de celulare uşoare, de 100 până la 200 de grame. De asemenea, companiile de telefonie celulară au creat baterii ce rezistă mai mult şi reţele ce pot susţine mai multe convorbiri simultan.

În majoritatea ţărilor din Asia, Europa şi America, telefoanele mobile sunt un lucru comun, majoritatea adulţilor, adolescenţilor şi chiar copiilor deţinând unul (în Suedia, numărul aparatelor a depăşit numărul de locuitori).

La scurt timp după introducerea reţelelor 2G, inginerii au început cercetarea pentru dezvoltarea sistemelor 3G. Tehnologia 3G a fost standardizată într-un set de cerinţe minime obligatorii: de exemplu, un transfer de date de maxim 2Mbs în interior şi de 384Kbs în exterior, viteză care permite transferul de imagini şi date în timp real.

Până la apariţia sistemelor 3G, operatorii de telefonie celulară, obligaţi de cererile din ce în ce mai exigente ale consumatorilor, trebuiau să găsească o soluţie intermediară. Această soluţie a fost reprezentată de apariţia sistemelor 2,5G, gen CDMA sau GPRS, care permiteau transmisia mai rapidă a datelor şi care au fost folosite ca o extensie a sistemelor 2G.

Deşi nu se ridicau la cerinţele tehnologiei 3G, acestea îndeplineau unele dintre cerinţele cerute de consumatori.

Spre surprinderea tuturor, deşi tehnologia 3G nu a pătruns pe multe dintre pieţele lumii (un exemplu grăitor ar fi Statele Unite), se zvoneşte că cercetătorii firmei japoneze NTT DoCoMo au început deja lucrul la următoarea generaţie de telefoane celulare: 4G.

3G ÎN ROMÂNIA. Recent, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) a acordat companiilor Ericsson şi Siemens licenţe pentru experimentarea serviciilor de telecomunicaţii din generaţia a treia (3G). Companiile vor testa infrastructura pentru transmisia de voce şi date, în a doua etapă fiind programată transmisia video. Zonele alese sunt Bucureşti, Braşov, Craiova, Cluj-Napoca şi DN1 între Bucureşti şi Braşov, acesta fiind doar primul pas spre implementarea tehnologiei 3G în România.

"SUPERMAN" DIN HONG KONG. Li Ka-Shing (foto), managerul concernului Hutchison Whampoa, care a lansat primele servicii de telecomunicaţii mobile 3G în Europa, a început să lucreze la 12 ani, pentru a supravieţui, într-un un atelier care făcea curele de ceas. Jumătate de secol mai târziu, era cel mai bogat om din Asia. Poreclit "Superman" de compatrioţii săi, Li Ka-Shing este considerat cel mai influent om de afaceri din China. Noua lui ţintă: să cucerească toată lumea cu telefonia multimedia, în care a investit 16 miliarde de dolari, deşi până acum nu a prea avut succesul scontat. Afacerile sale se concentrează pe trei domenii: telecomunicaţii, industriile navală şi imobiliară, companiile sale reprezentând aproximativ 13% din valoarea tuturor acţiunilor tranzacţionate la bursa din Hong Kong, conform revistei Forbes. Imperiul său s-a extins în 41 de ţări; în China, Li Ka-Shing a investit peste 7 miliarde de dolari pentru reconstrucţia infrastructurii de drumuri şi poduri. Deşi în 1996 deţinea o avere de peste 10 miliarde de dolari, anul trecut Li mai avea "doar" 7,8 miliarde de dolari şi se afla pe locul 28 pe lista celor mai bogaţi oameni din lume, conform Forbes. În vârstă de 74 de ani, el a respins toate zvonurile privind posibila sa retragere. "Zvonurile astea au apărut încă de când am făcut 55 de ani", se lamenta Li.

PERICOL PENTRU SĂNĂTATE? Potrivit unui grup de cercetători olandezi, telefoanele 3G cauzează dureri de cap şi greţuri. În pofida rezultatelor lor - studiu realizat în numele guvernului olandez - producătorii de telefoane mobile şi experţii în radiaţii au pretins că sunt necesare mai multe cercetări până să se poată conchide că 3G afectează sănătatea. În cadrul studiului, 72 de voluntari au fost expuşi atât la radiaţiile emise de terminale de generaţia a treia, cât şi la cele ale "celularelor" tradiţionale, fără a le spune genul de iradiere pe care o receptau. Cu toţii s-au plâns de greţuri, dureri de cap şi senzaţii de mâncărimi după expunerea la semnale care imitau reţelele de telefonie 3G. Purtătorul de cuvânt al TNO, organizaţia care a făcut cercetarea, a declarat pentru BBC că aceste constatări au fost neaşteptate şi, ca atare, vor apărea o mulţime de alte întrebări.