de Liana PAUN

Lipsa de rezistenţă antiseismică a unor clădiri este una din problemele cele mai acute în cazul unui nou cutremur de mare intensitate, mai ales că, potrivit experţilor, insuficienta consolidare a unor clădiri le sporeşte vulnerabilitatea din cauza seismelor anterioare.

Locul doi

Cutremurul din martie 1977, când seismografele au înregistrat 7,2 grade pe scara Richter, a însemnat peste 1500 de vieţi curmate, mii de răniţi, zeci de mii de case avariate. Banatul ocupă al doilea loc pe scara seismică a României, după zona Vrancea, magnitudinea maximă fiind aproximată la şase grade pe scara Richter. Dacă studiile făcute asupra cutremurelor din România pentru ultimii 500 de ani în care acestea au fost atestate documentar preconizează un nou cutremur de mare intensitate în jurul anului 2006 (cu o marjă de eroare de câţiva ani), ca urmare a ciclicităţii activităţii seismice din Vrancea, cutremurele din Banat, de suprafaţă, sunt total imprevizibile, existând în orice moment riscul producerii unui seism. În Timiş, principalele zone seismice sunt Banloc-Voiteg, Sânnicolau Mare şi Şag-Parţa.

Clădiri vulnerabile

Dacă, după 1977, reglementările de asigurare antiseismică au devenit mult mai severe, în Timişoara există şi multe clădiri vechi, unele de peste 200 de ani, iar rezistenţa blocurilor construite înainte de 1990 a fost calculată pentru cutremure de până la şase grade. Numeroasele lucrări de reamenajare a interioarelor, multe fără autorizaţie, au afectat şi ele gradul de rezistenţă al clădirilor, sporindu-le gradul de risc în cazul unui cutremur. Nimeni nu poate spune însă câte clădiri s-ar putea prăbuşi în Timişoara dacă oraşul ar fi afectat de un cutremur puternic, în condiţiile în care, în unele imobile din centru trepidaţiile sunt intense chiar şi din cauza traficului.

Ipoteci de stat

Potrivit actualei legi, pentru locuinţele private, decizia pentru începerea unor lucrări de consolidare poate fi luată de majoritatea proprietarilor, dar, pentru a beneficia de facilităţile acordate de lege, respectivele proprietăţi trebuie ipotecate în favoarea statului iar oamenii se feresc să facă acest lucru. Legea se referă numai la clădiri multietajate cu grad ridicat de pericol, deoarece, conform rapoartelor, oraşul cel mai expus e Bucureştiul. În Banat însă, multe clădiri din satele aflate în zonele seismice au fost serios afectate în urma cutremurelor dar nu beneficiază de prevederile legii.

Nici un leu

Recent, Ileana Tureanu, secretar de stat în MTCT, afirma că "toţi proprietarii de imobile construite în perioada interbelică au obligaţia şi răspunderea să-şi consolideze clădirile", fără a preciza dacă e vorba doar de cele care pot fi afectate de cutremurele din zona Vrancea, în special cele din Bucureşti. Deşi ministerul susţine că nu au existat solicitări şi în bugetul ministerului există 55 de miliarde de lei în acest scop, direcţia de urbanism a CJT spune că anul trecut a transmis acestuia o listă cu şapte clădiri care au grad ridicat de risc la seism - patru din Ciacova şi trei din Deta - împreună cu dosarele respectivelor clădiri şi au solicitat 185 milioane de lei pentru expertize, dar nu au primit nici un răspuns şi nici un ban.

FACILITĂŢI ALE LEGII. În cazul instituirii unei ipoteci legale a statului asupra unei locuinţe, legea acordă următoarele facilităţi: expertizare şi proiectare gratuită, restituirea sumelor avansate pentru executarea consolidării în rate egale, fără dobândă, timp de 25 de ani, scutirea de la plata ratelor lunare pe perioadele în care proprietarul realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie. Potrivit Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în ultimii trei ani, de când au apărut normele de aplicare ale legii, sumele prevăzute în buget pentru acest scop nu au fost cheltuite din lipsă de solicitări. Pentru acest program, în bugetul ministerului există 55 de miliarde de lei.

EXPERTIZA LUI NOICA. Cu prilejul unei campanii de expertizare a clădirilor cu peste patru etaje, construite înainte de 1940, campanie iniţiată de fostul ministru ţărănist al MLPAT, Nicolae Noica, au fost identificate, la nivelul întregii ţări, mii de clădiri care nu ar rezista la un cutremur de magnitudine mare. În Bucureşti, la peste o sută de clădiri au fost montate plăcuţe cu inscripţia "Risc seismic clasa I". La vremea respectivă, pe baza datelor furnizate de primării, CJT a inventariat clădirile cu risc seismic ridicat, fiind identificate 47 de astfel de imobile în Timişoara şi 414 la nivelul judeţului. Cea mai periclitată este zona istorică a oraşului, precum şi clădiri cu planşee de lemn, cu încăperi mari şi cu pereţi lipsă.

CASTEL ÎN PERICOL. Aripa nord-estică a celei mai vechi clădiri a Timişoarei care mai păstrează elemente medievale, Castelul Huniade (foto), este în pericol de a se prăbuşi din cauza golurilor descoperite sub fundaţie. Alte clădiri publice cu risc ridicat sunt Teatrul Merlin, Spitalul Dermato-Veneric, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul "Victor Babeş", Maternitatea Odobescu, Spitalul Municipal, Grupul de Pompieri Militari.

VORBE ÎN VÂNT. La câteva luni după ce a fost numit ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu (foto) a vizitat Muzeul Banatului şi a promis fonduri pentru restaurarea acesteia dar promisiunile sale au rămas vorbe-n vânt.

"Primăriile trebuie să centralizeze datele primite de la primării, cărora li s-au solicitat aceste informaţii dar le-am primit doar de la Ciacova şi Deta. De la minister nu am primit nici un ban"

Crenguţa Radosav, purtător de cuvânt al CJT