de Bogdan MARTA

• Ceauşescu şi Daniela Bartoş au băgat beţe-n roate singurei fabrici româneşti de condoame

Decretul 770 din 1966 interzicea avorturile şi metodele contraceptive de orice fel. Cu toate acestea, pentru o scurtă perioadă, în anii 1987 şi 1988, societatea "Dermatina" din Timişoara a reuşit să fie singurul producător de prezervative ţară.

Produsele autohtone nu se prea puteau compara cu cele occidentale. Prezervativele românilor în perioada comunistă erau simple şi pudrate, în loc să fie lubrefiate, ceea ce le-a şi adus probabil numele de "galoşi". După revoluţie s-au înregistrat importuri masive, dar revoluţionarea industriei autohtone de prezervative mai are încă de aşteptat.

Refuzul ministresei

La sfârşitul anilor '90, la "Dermatina" a fost iniţiat un proiect de fabricare a prezervativelor. Era însă nevoie de o investiţie importantă, pentru care conducerea a solicitat ajutorul statului român. Elena Balint, directoarea economică a fabricii timişorene, spune că Alexandru Ciocâlteu, pe atunci preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a fost încântat de proiect. "Dermatina" ar fi putut redeveni unica fabrică de prezervative din România. Elena Balint povesteşte însă că, după câteva drumuri la Bucureşti, s-a izbit de refuzul Danielei Bartoş, ministrul Sănătăţii din acea perioadă.

"Ce ne trebuie?..."

"Mi-a spus <<Ce ne trebuie nouă asemenea lucruri?!>>", îşi aminteşte directoarea timişoreană. Ea spune că, în ciuda deschiderii manifestate de conducerea Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică şi a insistenţelor sale, Bartoş a rămas pe poziţii. "Am chemat atunci toţi directorii economici de la spitale. Însă, pentru că ştiţi şi voi cu ce probleme financiare se confruntă sănătatea, numai de asta nu ne-a mai ars", ne-a declarat Simion Surdan, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică. Pentru achiziţionarea aparaturii necesare fabricării prezervativelor, investiţia ar fi fost de circa 1,2 milioane de euro.

"Am deschis multe uşi cu aceste prezervative"

Un nou episod în istoria prezervativelor româneşti s-a desfăşurat în 2002 şi 2003, când "Dermatina" a importat aceste produse contraceptive şi de protecţie din Malaezia. La Timişoara erau însă testate electrostatic, lubrifiate, odorizate şi ambalate. Directoarea Elena Balint spune că, deşi au avut un mare succes, au fost folosite doar ca materiale promoţionale. "Am deschis multe uşi cu aceste prezervative", glumeşte ea. În prezent, utilajele folosite pentru testarea lor sunt tăiate şi trimise la fier vechi. Tehnologia odorizării prezervativelor va fi folosită folosită totuşi la "Dermatina", dar pentru odorizarea mănuşilor de menaj. Elena Balint spune că producerea de prezervative nu figurează în planurile de viitor ale companiei.

Bulgarii, înaintea noastră

Dacă s-ar fi concretizat, producţia de prezervative de la Dermatina ar fi creat cel puţin 30 de noi locuri de muncă şi cu siguranţă ar fi contribuit la scăderea incidenţei bolilor cu transmitere sexuală. Directoarea economică spune că prezervativele româneşti ar fi fost de cinci ori mai ieftine decât cele de import, iar investiţia ar fi fost amortizată în cinci ani. La scurt timp după plecarea echipei BĂNĂŢEANULUI, Elena Balint a aflat că o companie similară din Bulgaria, care a început demersurile pentru crearea unei linii de producţie a prezervativelor în aceeaşi perioadă ca "Dermatina", va scoate pe piaţă, de luna viitoare, primele prezervative bulgăreşti.

STATISTICI NEGRE. La 31 martie 2003, în România se înregistrau 8.095 de bolnavi de SIDA, conform statisticilor publicate de Comisia Naţională Anti-SIDA.

În 1989, incidenţa cazurilor de infecţii cu sifilis era de 19,8 la 100.000 de locuitori. În anul 2000 s-au înregistrat peste 45 de cazuri raportate la acelaşi număr de locuitori, adică 4.583 cazuri noi. Printre zonele în care s-a constatat un număr crescut de cazuri de sifilis, la sfârşitul anului 2000, pe primul loc se afla municipiul Bucureşti, cu 1.361 de bolnavi, urmat de judeţele Constanţa (753 de cazuri), Galaţi (448de cazuri), Iaşi (397 de cazuri) şi Cluj (306 cazuri). La polul opus, cele mai puţine cazuri de infecţii cu sifilis au fost întâlnite în judeţul Covasna, cu numai 36 de bolnavi. Numai în anul 2003 au fost înregistrate 400 de noi cazuri de sifilis congenital.