De prin vară, actorul Romeo Ioan, de la Teatrul Naţional, este văzut mai tot timpul împreună cu o tânără tare arătoasă şi simpatică. Claudiei îi place grozav să asiste nu numai la spectacole, ci şi la repetiţii.

Povestea de dragoste al cărei fericit protagonist este a avut darul de a-l mai "îndulci" pe taciturnul şi, uneori, cam morocănosul artist, care a decis că a venit momentul să facă două schimbări decisive în viaţa lui: să-şi pună pirostriile şi să părăsească trupa TNT.

Stă-n firea oricărui reprezentant al breslei histrionice să fie cuprins, din când în când, de un iremediabil dor de ducă. Nu din această cauză vrea să plece din echipă Romeo, ci, pur şi simplu, fiindcă simte că aici a început să se sufoce. Nici această a cincea stagiune nu i-a adus actorului provocarea profesională la care crede că şi-a câştigat dreptul de a visa. Din ce în ce mai mult, are impresia că a devenit - sau este cotat?! - "prestator de servicii artistice".

A pornit în carieră cu dreptul: în 2001, a dobândit, ex-aequo cu actuala doamnă Bartoş, Anca Jurchescu, Premiul pentru cel mai bun tânăr actor, conferit de dramaturgul Paul Miron, pentru creaţia din "Ygdrassil...". În timp, n-a încetat să spere că vor veni roluri din ce în ce mai ofertante, dar, pentru o bună bucată de vreme, regizorii îi fructificau mai ales virtuţile în materie de pantomimă.

În compensaţie, a pregătit, pentru Gala Tânărului Actor de la Mangalia, un one-man-show în care a pus un car de suflet; paralel, a dat bice celuilalt eu, adică graficianului Romeo Ioan, înteţind şirul expoziţiilor personale care i-au creat un bun renume în lumea artelor plastice. Plasticianul-actor este preţuit atât pentru caricaturile pe teme politice - cea cu Ion Iliescu, descins dintr-un ou "Kinder-surprise" a intrat deja în legendă -, cât şi pentru atât de expresivele portrete de artişti, trasate în inimitabila "linie" Romeo Ioan.

Mai încruntat, mai posomorât decât de obicei - "uneori, nu-mi place nici mie de mine!" - , actorul a obosit să aştepte un rol care să scoată untu' din el şi pe care crede că l-ar merita. Trăgând linie şi adunând, bucuriile acestor patru ani şi ceva petrecuţi la TNT sunt cam puţine: lucrul sub bagheta regizorului-pedagog Sanda Manu, personajul cu iz de John Malkovich care i-a reuşit în spectacolul "Eu, când vreau să fluier, fluier".

Hotărârea lui nu are nici iz de şantaj, nici de ultimatum; este conştient că se înhamă la ceva mai greu din multe puncte de vedere, începând cu cel al limbii, o dată ce va juca pe altă scenă din urbe.

La 11 martie, în ziua când logodnica sa va împlini 20 de ani, Romeo Ioan îi va oferi dragei sale Claudia un cadou cu totul special. Locul întâmplării va fi Clubul "Papillon", ora: "când s-o face întuneric afară". De astă-dată, actorul-plastician va ieşi sub luminile "rampei" făcând să strălucească ambele haruri cu care a venit pe lume. Actorul va da viaţă unui fragment din one-man-show-ul său caragialean de mare succes, "Temă şi variaţiuni", derulat pe fondul expoziţiei de portrete "detaşate" din lumea scenei: mari actori, regizori, dramaturgi. "Citirea" dată de Romeo Ioan are drept rezultat personaje trasate scurt, la esenţă, şocant; nu s-a întâmplat vreodată ca "eroul" să nu se recunoască în desenul graficianului.

Romeo Ioan