Scriitor special și nonconformist, Petru Ilieșu a constatat pe pielea sa cum e să locuiești împreună cu o ființă mai rebelă decât un artist boem
Cartea de debut a lui Petru Ilieșu, apărută în urmă cu 25 de ani, s-a intitulat "Autoportret cu foxterrier". De-a lungul anilor, inițiatorul Fundației social-umanitare "Timișoara '89", totodată, realizator al unor captivante happeninguri artistice, a avut în preajmă câteva patrupede dragi, de care s-a legat cu tot sufletul.
"Mămică" bizară
Cel dintâi collie l-a primit în dar de ziua lui, acum patru ani, din Elveția: "sunt câini inteligenți, afectuoși, foarte blânzi". Tina a avut un sfârșit dramatic, în urma unui șoc termic; cu puțin timp înainte, dăduse naștere unui șirag de nouă pui. În chip straniu, cățelușa s-a manifestat ciudat; probabil din gelozie, i-a omorât pe opt dintre puii ei. Ilieșu a apucat să-l salveze pe cel de al nouălea. Pe Roxy a hrănit-o cu pipeta, pe furiș, ca nu cumva să bage de seamă Tina. Încet-încet, lucrurile s-au așezat într-o albie firească. Roxy a devenit, asemenea mămicii, un splendid exemplar din specia mai rară de collie negru, cu un falnic guleraș de blăniță albă. Locul său favorit era sub biroul stăpânului, de unde "atenta", cât se poate de pașnic, la picioarele vizitatorilor, care nu conteneau s-o răsfețe de drag.
Roxy dispare
Petru Ilieșu se afla în plin festival de jazz la Gărâna, când a primit un SOS care l-a bulversat: Roxy a dispărut! Poarta larg deschisă, vreme de câteva minute, o clipă de neatenție, sunt explicații la îndemână. Gândul merge și mai departe: "Am avut câțiva <clienți> la Fundație, pe care nu-i mai primeam. Cât e ziua de lungă, ei stau prin parcul de alături; să fi fost ei? Din răzbunare, pentru bani?!".
Alertă
Luni, marți, miercuri... Petru Ilieșu povestește cu privirea plecată, pentru a-și ascunde lacrimile. Ce n-a încercat: a pus afișe, a contactat dispecerate de taximetrie, a vorbit cu poștași; "ăștia intră prin curți, prin case". A dat anunțuri în presă, la radio și TV; a sperat. "Vreau să știe Roxy că cineva plânge după ea; a fost iubită ca un copil, cu o afecțiune necondiționată. Câinii sunt, de fapt, niște copii care rămân permanent mici".
Happy-end
Miercuri după-amiază, a sunat telefonul. După o "investigație" ca la carte, apelantul s-a convins că Petru Ilieșu este într-adevăr stăpânul cățelușei. Nici nu știe cum a ajuns pe strada Memorandului, în casa unde prietenul său patruped a fost găzduit începând de duminică. Roxy nu mai putea de bucurie; îi tot sărea în brațe, lătra, se gudura, dând triumfătoare din codiță. Gazdele i-au povestit cum de-a ajuns aceasta la ei. Roxy ieșise pe poarta Fundației chiar în momentul când prin fața acesteia trecea o doamnă cu doi cățeluși. I-a însoțit cătinel până... acasă la ei. Acolo, a fost luată în custodie temporară, cu casă și masă, cu răsfăț (aproape) ca la stăpân. Asta nu înseamnă că Roxy va mai dori să repete, curând, "figura" cu hoinăritul, pentru că prea tare l-a amărât, pentru trei zile, pe atât de dragul ei stăpân.
VIAȚĂ DE CÂINE. Pe Dixie, foxterrrierul intrat în literatură, Petru Ilieșu l-a pierdut într-un moment greu al vieții sale, în 1981. Soția i se stinsese din viață cu puțin timp în urmă, era țintuit la pat în urma unei fracturi la picior. Bunica a ieșit cu cățelul la plimbare și, într-un moment de neatenție, patrupedul a dispărut... Al doilea câine a fost omorât, acum șase ani, pe stradă, călcat de o mașină.